Incercarile romanilor de a obtine cat mai usor bani au gasit terenul propice in piata extrabursiera Rasdaq. Dupa o perioda de criza, manifestata in 1998, cand absenta unor seriosi investitori de portofoliu a condus la o serioasa scadere a volumului tranzactiilor, anul 1999 a marcat o relansare a tranzactiilor pe aceasta piata. Profitand de un regim de supraveghere mult mai tolerant decat cel al Bursei de Valori, cei mai multi "investitori" din piata extrabursiera sunt, de fapt, persoane care au
Incercarile romanilor de a obtine cat mai usor bani au gasit terenul propice in piata extrabursiera Rasdaq. Dupa o perioda de criza, manifestata in 1998, cand absenta unor seriosi investitori de portofoliu a condus la o serioasa scadere a volumului tranzactiilor, anul 1999 a marcat o relansare a tranzactiilor pe aceasta piata.
Profitand de un regim de supraveghere mult mai tolerant decat cel al Bursei de Valori, cei mai multi „investitori” din piata extrabursiera sunt, de fapt, persoane care au alte interese decat plasarea banilor in actiuni. Operatorii pietei extrabursiere estimeaza ca volumul tranzactiilor efectuate in alte scopuri decat cel al detinerii de actiuni sau al speculatiilor depaseste 70% din totalul tranzactiilor efectuate in acest an. Cele peste 100 de dosare penale intocmite de politie in 1999 la nivelul intregii tari pentru operatiuni ilegale efectuate cu actiuni indica faptul ca piata de capital este prea putin supravegheata de institutiile care au de fapt aceasta sarcina.
Cele mai multe cazuri penale sunt de evaziune fiscala sau de transfer ilegal de proprietate (furt de actiuni), in nici un dosar nefiind anchetate cazuri de incalcare a legii de catre disponibilizati, desi o mare parte a acestora incalca Legea nr. 81/1999.
Prin intermediul pietei Rasdaq au fost derulate, in acest an, aproximativ 1.200 miliarde lei din fondul de salarii compensatorii acordate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale disponibilizatilor. Din cei aproximativ 178.000 de disponibilizati, peste 29.000 au apelat la investitii pe piata de capital, pentru a obtine in avans salariile compensatorii, desi Legea nr. 81/1999 interzice vanzarea actiunilor si lichidarea conturilor mai devreme de un an. Dar ingeniozitatea romanilor a gasit doua cai prin care aceasta lege pote fi greu de aplicat.
Formula tot mai des folosita pentru obtinerea in avans a drepturilor compensatorii este tranzactia realizata in familie. In acest caz, sotia disponibilizatului isi deschide cont la o societate de valori mobiliare si cumpara cateva actiuni la o societate anonima, in general Agromec.
Tranzactii cu actiuni
in familie
Actiunile sunt achizitionate la preturi derizorii, de ordinul zecilor de lei. In urmatoarea etapa, disponibilizatul solicita deschiderea unui cont la aceeasi SVM, si cu actul de deschidere a contului solicita de la CEC plata salariilor compensatorii in avans. Cand salariile compensatorii au ajuns in contul deschis de disponibilizat la SVM, acesta cumpara actiunile detinute de sotia lui, la un pret de zeci de mii de ori mai mare, astfel incat intreaga suma pe care o detine in cont sa treaca in contul sotiei. Astfel, disponibilizatul devine posesorul unui mic pachet de actiuni la o societate agricola care poate fi chiar in pragul falimentului. In schimb, sotia disponibilizatului poate lichida contul si dispune de banii incasati prin vanzarea actiunilor catre propriul sot, deoarece contul acesteia nu este grevat de nici o obligatie contractuala.
Aceasta metoda este folosita in general de disponibilizatii proveniti din societati mici, unde au fost concediati putini salariati.
La marile companii se opereaza prin sindicate
Daca micile companii care disponibilizeaza personal nu au atras atentia societatilor de valori mobiliare, pentru marile companii si societati nationale s-a instituit o adevarata concurenta intre SVM-uri, pentru prestarea unor servicii catre disponibilizati. Brokerii sustin ca negocierile se poarta cu membrii conducerii sindicatelor, care au obligatia (in schimbul unui comision atractiv) sa convinga salariatii inscrisi pe lista de disponibilizari sa apeleze in grup la serviciile unei anumite SVM, pentru a obtine banii in avans. Operatorii nu pot explica altfel optiunile unui numar atat de mare de muncitori pentru investitii in piata de capital. Un exemplu recent este cel de la Sidex Galati, unde 1.318 din cei 3.500 de disponibilizati au optat pentru „investitiile in actiuni”.
Efectul acestor presiuni este vizibil pe piata extrabursiera, desi departamentul de control din ANSVM nu s-a sesizat si nu a luat pana acum nici o masura pentru eliminarea unor tranzactii care distorsioneaza imaginea pietei Rasdaq. Astfel, zilnic sunt inregistrate la cateva societati tranzactii cross in valoare de peste 3,5 miliarde lei, operatiunile fiind realizate la acelasi pret, fara sa apara modificari semnificative in structura actionariatului.
Un exemplu concludent este cazul companiei Marmosim, pentru care media zilnica a tranzactiilor, calculata pe ultimele sase luni, este de 1,014 miliarde lei.
In acest caz a fost gasita o alta solutie ca disponibilizatii sa intre in posesia salariilor compensatorii inainte de expirarea termenului de un an. Dupa cumpararea actiunilor, acestia solicita SVM-ului inscrierea in registrul actionarilor. Cu certificatul de actionar obtinut de la registru, disponibilizatii merg la alta svm (recomandata de prima societate de valori mobiliare, unde si-au deschis contul) si solicita vanzarea unui numar de actiuni mai mic, pentru a nu fi necesara lichidarea contului. Actiunile sunt transferate intre cele doua SVM prin tranzactii cross, astfel incat, acelasi pachet de actiuni ajunge, intr-o singura sedinta de tranzactionare, in posesia a 15-25 de disponibilizati.
Prin vanzarea actiunilor, cei care incalca Legea nr. 81/1999 sunt disponibilizatii, dar riscul ca acestia sa fie sanctionati de politie este extrem de redus. Daca avem in vedere ca peste 29.000 de disponibilizati au apelat la aceasta metoda, practic este imposibil ca politia sa deschida tot atatea anchete penale.
Pentru actiunile Marmosim se incheie sase tranzactii pe minut
Incepand din luna martie, actiunile societatii Marmosim au facut obiectul tranzactiilor cross realizate pe banii disponibilizatilor. Zilnic, acelasi pachet de actiuni – 125.000 de bucati – a fost transferat de 10-25 de ori dintr-un cont in altul, la acelasi pret. Pentru a nu se interpune nici un intrus care sa provoace o scadere sau o crestere a cotatiilor, toate tranzactiile cross dintr-o zi sunt realizate in doua-patru minute, cu o frecventa de o tranzactie la fiecare zece secunde. Pentru a nu atrage atentia asupra acestor operatiuni, volumul actiunilor din pachet este modificat periodic, fiind tranzactionat in mod similar un pachet de 134.000 de actiuni. Media zilnica a valorii tranzactiilor inregistrate cu actiuni Marmosim prin aceste transferuri este de 940,7 milioane de lei. Valoarea tranzactiilor pe aceasta societate a scazut mult in a doua parte a lunii octombrie, ceea ce indica faptul ca SVM-urile care au operat cu banii disponibilizatilor pe aceasta societate au epuizat lotul de disponibilizati. Probabil ca este asteptata o noua serie, prin care Marmosim va ajunge din nou lidera topului tranzactiilor realizate pe Rasdaq.
Scurta schema
1. Sotia deschide cont la SVM
2.Sotia cumpara 100 de actiuni Agromec, cu 100 lei/actiune
3.Sotul disponibilizat cumpara cele 100 de actiuni de la sotie cu 250.000 de lei bucata
4.Sotia lichideaza contul de la SVM si incaseaza 250.000 x 100 = 25.000.000 lei
5.Disponibilizatul ia banii de la sotie, dar are si 100 de actiuni Agromec