Retrogradarea emitenţilor de la Rasdaq într-un sistem alternativ de tranzacţionare aruncă piaţa de capital într-o perioadă de convulsii care ar putea afecta semnificativ bursa, în ansamblu, şi investitorii.
„Sistemul alternativ de tranzacţionare aprobat de CNVM nu poate fi considerat o „piaţă nereglementată“. Acest lucru se datorează confuziei create între conceptul de „piaţă reglementată“, impus de Directiva MiFID şi preluat ca atare de legea privind piaţa de capital, şi cuvintele „reglementat“ şi „nereglementat“, folosite în limbajul curent.“ Aşa începe comunicatul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) referitor la comentariile pe marginea modificărilor aduse Codului Bursei de Valori Bucureşti în ceea ce priveşte transformarea pieţei Rasdaq în sistem alternativ de tranzacţionare.
Proiectul iniţial al Bursei de Valori Bucureşti prevedea crearea unei noi categorii pe piaţa principală, denumită Rasdaq-Star, în care să fie incluse aproximativ 400 de companii de pe piaţa secundară, societăţi care îndeplinesc cerinţele unei pieţe reglementate, iar restul de aproximativ 1.400 de companii să fie transferate într-un sistem alternativ de tranzacţionare (ATS). Proiectul nu a primit însă aprobarea CNVM, care a decis transferarea tuturor emitenţilor de pe Rasdaq în sistemul alternativ de tranzacţionare. Companiilor care îndeplinesc condiţiile unei pieţe reglementate şi doresc să fie listate pe o astfel de piaţă nu le rămåne decåt să pornească demersurile necesare transferării pe piaţa principală a BVB. „Dorim ca toţi emitenţii eligibili să rămånă pe piaţa reglementată, în categoria Rasdaq-Star, iar emitenţii care, din diverse motive, vor fi pe piaţa alternativă vor trebui să respecte obligaţiile de raportare corespunzătoare (raportare periodică şi informare continuă)“, spunea Anca Dumitru, director Rasdaq, în momentul dezbaterilor publice referitoare la reglementarea pieţei secundare.
Teoretic, decizia CNVM de a transforma Rasdaq în ATS nu ar trebui să reprezinte o problemă. Orice piaţă de capital din lume include şi sisteme alternative de tranzacţionare, unde pot fi listate companii cu capitalizare mică şi cu un număr redus de acţiuni libere pe piaţă (free-float). Din nefericire, decizia vine mult prea tårziu, iar retrogradarea acţiunilor care pånă acum au funcţionat ca pe o piaţă reglementată ridică probleme mari investitorilor. Iar cele mai mari dificultăţi vor apărea în activitatea fondurilor mutuale de investiţii şi a societăţilor de investiţii financiare, care pot deţine doar un procentaj limitat de acţiuni ale societăţilor din pieţe nereglementate.
Pericol de prăbuşire a cotaţiilor
Retrogradarea „rasdacelor“ într-un sistem alternativ de tranzacţionare va pune o presiune suplimentară asupra unei pieţe de capital deja aflate pe un trend descendent. Restructurarea portofoliilor fondurilor de investiţii înseamnă vånzarea excesului de titluri din sistemul alternativ, vånzare care va adånci scăderea cotaţiilor. „Organismele de plasament colectiv care deţin acţiuni ale societăţilor de la Rasdaq se vor afla în situaţia de a fi încălcat prevederile legii, iar decizia acestora de a vinde acţiunile poate duce la prăbuşirea cotaţiilor, ceea ce va afecta şi emitenţii, şi pe ceilalţi acţionari“, spune Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor. La protestele brokerilor se adaugă şi cele ale investitorilor, ale căror interese vor fi prejudiciate de retrogradare. Drepturile pe care le au acţionarii minoritari sunt mult reduse în cazul ATS, unul dintre principalele pericole fiind de a rămåne captivi într-o societate de pe urma căreia nu pot obţine niciun cåştig. „Oferta publică de preluare, prevăzută în cazul în care un acţionar atinge pragul de deţinere de 33% din drepturile de vot ale emitentului, se aplică doar în cazul societăţilor tranzacţionate pe pieţe reglementate“, spune Adrian Rotaru, preşedintele Asociaţiei Investitorilor pe Piaţa de Capital.
Răspunsul CNVM arată că problemele ridicate nu au susţinere reală. „Nu se pune problema retragerii investitorilor din societăţile ale căror acţiuni se tranzacţionează pe sistemul alternativ aprobat, deoarece, conform legislaţiei actuale, CNVM supraveghează sistemul alternativ în aceleaşi condiţii ca şi pe piaţa reglementată“, declară oficialii instituţiei. Aceasta ar putea însemna, însă, şi modificarea actualelor reglementări referitoare la investiţiile fondurilor.
Conform deciziei CNVM, reglementarea ATS va reveni administratorului sistemului, adică BVB, admiterea la tranzacţionare, dar şi delistarea companiilor, urmånd a fi stabilite de către acesta. Practic, Consiliul BVB ar putea decide delistarea unui emitent în momentul în care nu sunt respectate reglementările sistemului fără o decizie prealabilă a acţionarilor respectivului emitent. „Atragerea companiilor importante, eligibile în forma iniţială a categoriei Rasdaq-Star, de pe Rasdaq la cota BVB este o prioritate, în condiţiile în care piaţa suferă din cauza lipsei de lichiditate“, spune Stere Farmache, preşedintele BVB. Este evident că oficialii bursei urmăresc atragerea emitenţilor, nu delistarea lor. Urmează, însă, o perioadă de turbulenţe pentru piaţa de capital, inclusiv prin deschiderea unor acţiuni în instanţă asupra deciziilor CNVM.
«Decizia organismelor de plasament colectiv de a vinde acţiunile ce vor trece în sistemul alternativ poate duce la prăbuşirea cotaţiilor.»
Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor
«Nu se pune problema retragerii investitorilor din societăţile aflate în sistemul alternativ de tranzacţionare.»
Gabriela Anghelache, preşedintele CNVM
«Atragerea companiilor de pe piaţa Rasdaq la cota bursei este o prioritate pentru BVB.»
Stere Farmache, preşedintele BVB
