”În 2015, piaţa suplimentelor alimentare vândute prin farmacii a ajuns la 210 – 215 milioane de euro, dar estimările noastre privind vânzarea totală – inclusiv în mediul online, arată că este o piaţă de aproape 500 de milioane de euro. 40% din publicitatea pentru piaţa farma a fost reprezentată de campaniile la suplimente alimentare”, a declarat Cătălin Vicol. Oficialul PRISA este de părere că avansul acestei pieţe se datorează investiţiilor în publicitate şi campaniilor de educare derulate în ultimii ani de Patronat.
Din datele PRISA reiese că publicitatea suplimentelor alimentare are nevoie în România de un cadru legislativ unitar, în linie cu prevederile legislaţiei europene în materie. În România, ca şi în celelalte state membre UE, publicitatea pentru suplimente alimentare este guvernată de prevederile Regulamentului 1924/2006 al Comisiei Europene şi de cele ale Regulamentului 1169/ 2011 în ceea ce priveşte afirmaţiile legate de nutriţie şi sănătate. ”Regulamentele Europene sunt aplicabile publicităţii pentru orice produs sau supliment alimentar şi pentru orice spaţiu publicitar – de la audiovizual până la mediul online sau la marca înregistrată”, a afirmat Stephane Martin, preşedintele EASA, citat de Agerpres. La nivelul organismelor de autoreglementare europene au fost înregistrate, în 2015, aproximativ 180 de sesizări pentru publicitate la suplimente alimentare, din circa 60.000 plângeri înregistrate în total de EASA, pentru orice fel de publicitate.
”În 2015, Consiliul Român pentru Publicitate (RAC) a primit 121 de plângeri privind 103 comunicări comerciale, din care 18 au vizat comunicarea pentru suplimente alimentare. În acelaşi timp, în România au fost depuse şi sesizări faţă de publicitatea pentru produse farmaceutice: OTC şi dispozitive medicale, în total 9 cazuri”, a declarat Oana Cociaşu, preşedintele Consiliului Român de Publicitate, conform aceleiași surse.
