de Resurse Umane incearca sa raspunda. Conferinta internationala pe tema salariilor din Romania, organizata joi, 19 februarie, la Crowne Plaza de catre Clubul de Resurse Umane a starnit atentia marilor investitori, ceea ce inseamna ca Romania se afla garata pe linia de pornire in competitia economica internationala. Dezbaterile vizeaza nu atat situatia existenta a salariilor, cat implicatiile politicilor salariale in dezvoltarea pe termen lung a afacerilor din tara noastra. Dovada, temele aborda
de Resurse Umane incearca sa raspunda. Conferinta internationala pe tema salariilor din Romania, organizata joi, 19 februarie, la Crowne Plaza de catre Clubul de Resurse Umane a starnit atentia marilor investitori, ceea ce inseamna ca Romania se afla garata pe linia de pornire in competitia economica internationala. Dezbaterile vizeaza nu atat situatia existenta a salariilor, cat implicatiile politicilor salariale in dezvoltarea pe termen lung a afacerilor din tara noastra. Dovada, temele abordate si participantii veniti din mai multe tari ale lumii: Jean Pierre Vigroux, PricewaterhouseCoopers Romania, Satya Bernard Menard, SodexhoPASS, Franta, Joszef Poor, Mercer Ungaria, Bernard Cauchy, Societe Generale Group, Franta, Anna Kubickova, Holcim CEE, Slovacia, Maurice Rozet, Alexander Hughes International, Franta s.a. Reuniunea va permite nu numai conturarea unei dimensiuni reale a pietei salariale din Romania, a problemelor cu care se confrunta deopotriva angajatii romani si angajatorii din firmele locale, indiferent de origine sau dimensiunea afacerii, ci si un schimb de experienta asupra modului in care tarile dezvoltate sau cele aflate in tranzitie, din vecinatatea noastra, au reusit sa puna ordine intr-un domeniu atat de important si sensibil, cel al muncii. Dezbaterile organizate imprejurul mesei rotunde de la finalul reuniunii, referitoare la implicatiile etice ale politicilor si practicilor salariale din Romania, chiar daca nu vor avea decat efectul unei ciupituri de furnica pe spinarea sistemului de plata la negru, cu siguranta ca vor trezi interesul celor pusi sa supravegheze piata muncii, fie si numai prin exemplele de practici adoptate pentru combaterea muncii ilegale in lumea larga.
Posturile din vanzari si marketing pastreaza pozitia de lider pe piata salariala
In 2003, cresterea salariala de ansamblu a fost de aproximativ 10% pentru companiile romanesti. In tarile vestice, cresterea salariala tipica a fost de numai 2,5-4%, in mare masura datorita nivelului scazut al inflatiei. Desigur, cresterile pentru managementul superior si de mijloc au fost mai mari decat cresterea salariala medie a tuturor angajatilor. Companiile participante la studiul efectuat de specialistii de la Mercer nu au indicat previziuni ale cresterilor salariale mai mari decat cele inregistrate in acest an. In anii trecuti, angajatii din finante sau vanzari si marketing s-au aflat, de departe, in fruntea nivelurilor salariale. O secretara care cunoaste si opereaza cu doua limbi straine a putut primi un salariu de cateva ori mai mare decat un inginer sau un angajat dintr-un departament tehnic. In schimb, o data cu supraoferta de pozitii in domeniul financiar si administrativ, avantajele salariale ale acestor categorii de angajati au scazut. Potrivit rezultatelor din anchete, posturile din vanzari si marketing vor pastra pozitia de lider pe piata salariala. In anii care urmeaza, pozitiile care se bazeaza pe cunostinte tehnice din domeniile cu o dezvoltare tehnica puternica, vor fi, probabil, noile stele ale pietei muncii. In ultimii ani au aparut centre industriale puternice in partea de Vest a Romaniei. Ca o consecinta, diferenta dintre platile si salariile din Bucuresti si cele din afara lui a scazut semnificativ. Cu patru-cinci ani in urma, diferenta era de circa 30% in favoarea Bucurestiului. In prezent, aceasta a scazut la 17-20%. Potrivit previziunilor facute, salariile vor creste, probabil, mai mult in afara Bucurestiului, atat datorita efectului de dirijare a fortei de munca spre centrele care opereaza in alte regiuni ale tarii, cat si datorita investitiilor industriale in aceste regiuni.Comparand datele din pietele de compensare internationale, se constata ca exista diferente intre grupuri de angajati din diferite tari. Descresterea ratei inflatiei impiedica semnificativ convergenta intre salariile din Europa de Vest si cele din tarile estice. Care sunt sansele companiilor private din Romania din punctul de vedere al convergentei salariale:
1. In cazul pozitiilor de lider, salariile managerilor locali nu pot atinge nivelul salariilor din Germania, Suedia, Austria si chiar Polonia.
2. Pe diferite niveluri profesionale (cum ar fi ingineri, economisti, experti in vanzare), salariile platite de companiile locale reprezinta doar 15-20 % din nivelul salariilor din Germania, Suedia, Austria.
3. Discrepanta dintre salariile personalului administrativ si ale muncitorilor se va mentine semnificativ. Rezultatele anchetelor arata ca pe aceste domenii, cu greu salariile companiilor locale pot atinge 15-20% din salariile companiilor care au centre de lucru in Germania.
4. In general, salariile locale sunt apropiate de cele platite in Polonia, Ungaria, Cehia, pentru companiile de afaceri.
5. In Romania salariul minim este de 85 USD, ceea ce reprezinta jumatate fata de cel din Ungaria.
Capitalul strain a capatat o pozitie semnificativa in sectoarele de baza ale economiei tarilor din Europa de Est. Pe langa investitiile in productie si tehnologie, companiile straine au realizat si o restructurare in practicile managementului compensarii in organizatiile in care detin controlul. Companiile straine ofera, in medie, cu 75% mai mult decat companiile locale private, pentru aceleasi pozitii. Aceasta diferenta este semnificativ mai mare – de doua, trei ori – pentru managerii superiori si de mijloc si pentru anumite pozitii speciale, in comparatie cu subordonatii. Este important de mentionat ca salariile oferite de banci sunt mai mari cu 30-40% (sau peste) fata de cele ale companiilor cu capital strain din domeniul productiei si serviciilor.Nu trebuie insa neglijat faptul ca avantajul companiilor straine, in ceea ce priveste remuneratia, este numai aparent, in tarile in curs de dezvoltare si in tranzitie, cum este si Romania.
Consecintele unei piete salariale imature
1. Nu pot fi facute planuri de afaceri prea detaliate si exacte pentru lansarea unei noi afaceri. Multe firme care incep afaceri in Romania, in special cele din strainatate, cu investitii de anvergura, isi fac planuri de afaceri cu luni sau chiar cu ani inainte. Pentru cifrele legate de salarii (care, in multe cazuri, formeaza partea cea mai consistenta a cheltuielilor), aceste firme fac apel la statisticile oficiale si la studiile salariale. Acestea insa nu pot oferi cifre prea exacte, pentru ca multe firme nu declara cifrele reale sau nu le declara deloc; exista diferente foarte mari intre cifre si nu se poate face o buna prelucrare statistica; exista diferente foarte mari intre denumirile, continuturile si ierarhiile posturilor in firme diferite si, mai ales, intre firmele de stat si cele private, ceea ce duce la mari confuzii.
2. Nu pot fi facute planuri de dezvoltare detaliate si exacte. Diferentele foarte mari de salarii de la o firma la alta, de la un nivel ierarhic la altul, intre posturi de pe acelasi nivel ierarhic sau chiar intre posturi identice in cadrul aceleiasi firme, lipsa previziunilor credibile privind evolutia pietei salariale etc. conduc la incertitudini care afecteaza serios aceste planuri.
3. Se incurajeaza tendintele speculative. Firme care vor sa isi lanseze rapid o afacere si vor sa atraga cei mai buni profesionisti ofera salarii disproportionate care, de multe ori, nu reflecta nivelul de performanta asteptat de la acesti salariati. Unele ajung intr-un cerc vicios: fie reduc numarul de angajati sau salariile, fie ajung la probleme serioase de competitivitate.
4. Este incurajata migratia. E greu sa condamni angajatii care se raporteaza, aproape intotdeauna, numai la salariile vedeta de pe piata. E suficient sa apara un salariu de director financiar de 10.000 de dolari pe luna, de exemplu, ca vestea sa se raspandeasca imediat si ca multi dintre ceilalti directori sa se raporteze la aceasta cifra.
5. Se alimenteaza sentimentele de injustitie sociala, tensiunile sociale si competitia distructiva intre angajati. In Romania, s-au format clase sociale bine conturate, bazate exclusiv pe nivelurile salariale: marea masa a angajatilor din firmele de stat, directorii de la stat, angajatii din micile firme private, angajatii de la multinationale ai caror membri se uita unii la altii cu revolta sau cu dispret, dupa caz. Se trece greu dintr-o clasa in alta, de cele mai multe ori numai prin partea de jos. rn
rn6. Se incurajeaza evaziunea fiscala. Pe pietele mature, unde se cunosc cu mare exactitate nivelurile de salarii pentru aproape toate pozitiile, orice abatere (in jos) fata de aceste niveluri poate atrage atentia organismelor de control, care se pot concentra pe aceste cazuri.rn
rn7. Afecteaza planurile de cariera ale angajatilor. Multi angajati care au avut ani de-a randul salarii de mii de dolari s-au trezit de la o zi la alta fara job si nu si-au mai gasit vreun post nici macar la jumatate de salariu. Garantiile mentinerii si chiar ale cresterii nivelului veniturilor exista pentru foarte putini salariati. Incertitudinile legate de evolutia veniturilor impiedica majoritatea angajatilor sa-si faca planuri de dezvoltare serioase si pe termen lung, fiind nevoiti sa se concentreze pe acumulari de venituri cat mai mari in termen cat mai scurt.rn
rn
rnPetrolistii, dolarii si Internet cafA