intr-o perioada relativ scurta de timp, rominul a devenit un consumator fervent de bere. Acest lucru se datoreaza dezvoltarii explozive a fabricilor de profil, investitiilor realizate i aceasta industrie, campaniilor publicitare foarte agresive si, mai ales, ofertei tot mai bogate, ieftina si de buna calitate.in schimb, piata vinului a ramas la un nivel destul de primitiv, deoarece i ultimii 30 de ani nu s-a mai investit i vinificatie, iar consumatorul, din lipsa de bani si de cunostinte, s-a id
intr-o perioada relativ scurta de timp, rominul a devenit un consumator fervent de bere. Acest lucru se datoreaza dezvoltarii explozive a fabricilor de profil, investitiilor realizate i aceasta industrie, campaniilor publicitare foarte agresive si, mai ales, ofertei tot mai bogate, ieftina si de buna calitate.
in schimb, piata vinului a ramas la un nivel destul de primitiv, deoarece i ultimii 30 de ani nu s-a mai investit i vinificatie, iar consumatorul, din lipsa de bani si de cunostinte, s-a idreptat spre bauturile tari: i loc sa cheltuiasca 40.000 lei pe o sticla de vin, prefera o sticla de votca la pretul de 15.000 lei. Astfel ca, fiecare zona s-a ales cu cite un asa-numit „imparat al alcoolului”, respectiv persoane care au prosperat nu din producerea si comercializarea vinurilor, ci a spirtoaselor.
La aceste cauze care au dus la stagnarea si chiar la regresul pietei, se adauga si scepticismul cunoscatorilor i ceea ce priveste continutul real al unei sticle de vin cumparate din magazin.
„Piata romineasca este batjocorita de oferta existenta i comert, i sensul ca nu se respecta iscrisurile de pe eticheta”, afirma Gabriel Roceanu, director administrativ la societatea Carl Reh Winery, societate care, i parteneriat cu o companie germana, produce vinuri rominesti pe care le exporta. „Exista anumite standarde de care trebuie tinut cont. Soiul de strugure mentionat pe eticheta trebuie sa se regaseasca i proportie de cel putin 85%, iar concentratia alcoolica sa fie de 12,5 grade. Nu poti sa spui vin cu denumire de origine controlata unui produs care are noua grade, de exemplu, si la realizarea caruia s-au folosit coloranti alimentari si arome”, argumenteaza Gabriel Roceanu.
Cu alte cuvinte, multe dintre vinurile produse i Rominia sunt ilegal etichetate. Acest lucru reiese foarte clar i cazul soiurilor care provin de pe podgorii restrinse, situatie i care normal ar fi sa se livreze pe piata doar citeva sute sau mii de sticle, comercializate i restaurante de lux, la preturi foarte mari. in schimb, toate tarabele si chioscurile sunt pline de astfel de vinuri cu denumiri pretentioase.
Consumatoruleste confuz
Luna trecuta, compania Daedalus Consulting Marketing&Research a efectuat un studiu de piata pe un esantion reprezentativ de 4.447 persoane rezidente i mediul urban. Rezultatele cercetarii releva faptul ca patru din zece persoane cu virsta de peste 15 ani consuma vin o data pe luna sau mai des, i timp ce 43% din respondenti au declarat ca nu au baut deloc vin i ultimele trei luni. Aceasta bautura alcoolica este mai populara i rindul persoanelor tinere (18 – 34 ani), iar i regiunea extracarpatica (Moldova si Muntenia), are incidenta de consum cea mai mare.
„Piata tinta a vinului este constituita din persoane ceva mai elevate decit media”, remarca Daniel Enescu, director la Daedalus Consulting. „Putem spune ca avem de-a face cu un produs „nobil”, i sensul ca este consumat de persoane cu studii medii si superioare, care dispun de venituri mijlocii si mari. Tocmai de aceea, pretul nu se regaseste itre primele trei criterii care influenteaza alegerea, asa cum se itimpla i cazul celor mai multe produse. Probabil, pentru faptul ca cei care nu-si permit nu consuma sau, cel putin, nu din comert”, apreciaza Daniel Enescu.
Selectivitatea creste pe masura ce cresc veniturile si gradul de educatie. Astfel, cunoscatorii se uita i primul rind la brand, pornind de la realitatea ca o marca buna iseamna automat un vin de calitate, indiferent de culoare, soi sau podgorie.
Vinul rosu este apreciat de tineri. Consumul de vin alb icepe sa capete o pondere tot mai mare i cazul persoanelor trecute de 35 de ani, iar pentru cele care au peste 55 de ani, devine optiunea primordiala. Acest lucru se datoreaza, probabil, si efectelor nedorite pe care le are vinul rosu asupra sanatatii.
Preferinta pentru vinurile dulci denota o lipsa de experienta si de rafinament. Pe de alta parte, exista o anumita confuzie i rindul consumatorilor, majoritatea asimilind gustul vinului cu denumirea acestuia. Astfel, Muscat Ottonel este considerat un vin dulce, desi el poate fi i egala masura sec, demisec, dulce sau demidulce, i functie de continutul i zaharuri.
in ceea ce priveste podgoria preferata, se remarca cele cu traditie si renume, gen Murfatlar, Cotnari, Jidvei- Tirnave, care au fost nominalizate de peste 64% din persoanele care consuma vin o data pe luna sau mai des si pentru care acest aspect constituie criteriul principal de alegere. Se remarca, de asemenea, un fel de patriotism local, cei mai multi dintre respondenti mentionind zona viticola cea mai apropiata de regiunea i care locuiesc.
Oferta provenita din import este nesemnificativa ca pondere. Este un lucru normal, avind i vedere faptul ca un vin de calitate medie costa 10 DM. Adaptat comertului rominesc, cu toate taxele si adaosurile de rigoare, ar rezulta un produs care depaseste 200.000 lei. Motiv pentru care singurele importuri ce se remarca pe raft provin din Republica Moldova, cu preturi ceva mai mari decit cele rominesti.