Primele firme importatoare şi distribuitoare de lentile de contact au apărut în România la începutul anilor ‘90, deşi, în SUA şi în Europa de Vest, produsele pe care le comercializau existau deja de 20 de ani.
Conform statisticilor Societăţii Optometrice Americane, la ora actuală, există peste 77 de milioane de purtători de lentile de contact în întreaga lume. Pentru România, informaţiile furnizate de Institutul Naţional de Statistică arată o evoluţie a importurilor de lentile de contact destul de spectaculoasă din punct de vedere cantitativ, de la 29 de mii de bucăţi, în anul 2000, la 370 de mii, în 2006 (date provizorii). Facem însă precizarea că unii importatori nu au declarat în vamă numărul propriu-zis de lentile, ci numărul de cutii, iar unele date includ şi soluţiile de întreţinere, ceea ce conduce la o apreciere viciată a volumului pieţei. Neclar rămâne şi modul în care se poziţionează diverşi producători.
Cert este, totuşi, faptul că, în acest moment, pe piaţa locală sunt prezenţi cei mai importanţi producători mondiali de lentile de contact, reprezentaţi aici de nu mai puţin renumiţi distribuitori autohtoni. Brandurile Ciba Vision – Focus, Freshlook şi Airoptix – sunt distribuite de firma Optimed, din Braşov. Produsele SofLens, Pure Vision şi Optima, de la Bausch& Lomb, sunt distribuite de societatea Visionaria, de asemenea, din Braşov. La rândul său, Johnson&Johnson Vision Care, cu mărcile Acuvue şi Ultra Comfort Series, are ca distribuitor autorizat pentru România compania Sover Optica, din Bucureşti.
Se poate estima că cei trei mari producători mondiali domină covârşitor piaţa locală, pe segmentul lentilelor de contact moi. Datorită proprietăţilor materialelor de fabricaţie şi a uşurinţei de prescriere şi adaptare, acestea au fost preferate de la început, atât de către oftalmologi, cât şi de către pacienţi.
În funcţie de destinaţia pentru care au fost create, lentilele pot fi purtate pentru corecţie optică, în cazul unor indicaţii terapeutice, sau în scop cosmetic (pentru schimbarea sau nuanţarea culorii ochilor).
Faţă de restul ţărilor din Uniunea Europeană, în România, nu este prea răspândită utilizarea lentilelor de contact ca mijloc de corecţie.
„Există un mare potenţial al pieţei, iar atingerea acestuia ţine de noi, importatorii, să oferim produse de calitate superioară şi informare corespunzătoare, ţine de prescriptori, oftalmologi şi optometrişti, să informeze şi să monitorizeze purtătorii, ţine de purtătorul însuşi, care trebuie să respecte instrucţiunile şi recomandările prescriptorului şi ale producătorului şi, nu în ultimul rând, ţine de nivelul de trai din România, ce are tendinţe de creştere“, afirmă Alina Bârlog, brand manager, Bausch&Lomb Vision Care.
Se estimează că aproape 50% din populaţia ţării necesită corecţie vizuală – indiferent că vorbim de miopie, hipermetropie, astigmatism etc. – iar în cadrul acestui segment, doar 1% dintre români poartă lentile de contact, în timp ce în alte ţări din UE, ponderea utilizatorilor de astfel de produse depăşeşte 10%.
„Purtătorul de lentile de contact din România are cinci cerinţe majore cu privire la produsul utilizat: confortul, acuitatea vizuală, preţul accesibil, calitate (tehnologie), sănătate oculară. Din aceste date şi din proprie experienţă, putem observa că nivelul de educaţie şi informare a purtătorilor şi chiar a potenţialilor purtători este insuficient în acest domeniu, sănătatea oculară – asigurată în principal de o calitate superioară – nefiind principala cerinţă“, adaugă Alina Bârlog.
În ultima perioadă, atenţia producătorilor, a prescriptorilor şi a pacienţilor se îndreaptă către lentilele de silicon – hidrogel, cu transmisibilitate optimă de oxigen şi capacitate mare de transport al fluidelor, către lentilele cu design asferic, ce oferă vizibilitate îmbunătăţită chiar şi pe timp de noapte, precum şi către lentilele de unică folosinţă, ce oferă cel mai comod şi sănătos mod de purtare.
„Cu ultima generaţie de lentile de contact, din silicon – hidrogel, care permite hidrogenarea de până la şase ori mai bună a ochiului faţă de lentilele tradiţionale, purtătorii români se aliniază nu numai Comunităţii Europene, ci şi tendinţei globale. Urmează, într-un timp apreciat nu mai scurt de zece ani, generalizarea folosirii lentilelor de contact de unică folosinţă, ideale în ceea ce priveşte confortul, menţinerea sănătăţii ochiului şi calitatea vederii“, spune Monica Müntz, director executiv Optimed.
Adrian Badiu, directorul departamentului lentile de contact Sover Optica, sesizează faptul că, în România, consumatorii sunt rareori conştienţi de beneficiile înlocuirii frecvente a lentilelor şi de diferenţele semnificative între produsele existente pe piaţă. „Majoritatea purtătorilor potenţiali consideră că acestea sunt folosite, în cea mai mare parte, în scop cosmetic, deşi în lume, acest segment reprezintă o nişă. Tocmai de aceea, educarea şi informarea continuă a pacienţilor şi a prescriptorilor joacă un rol esenţial în exploatarea pe deplin a potenţialului pieţei, ceea ce necesită un efort sistematic şi de echipă“, conchide Adrian Badiu.
Americanii, fanii lentilelor de corecţie
• În lume, se realizează an de an studii cu privire la ponderea utilizatorilor de lentile de contact în rândul populaţiei în vârstă de peste 15 ani. Potrivit acestora, procentajul purtătorilor europeni de lentile de contact este foarte scăzut, comparativ cu situaţia înregistrată în SUA.
• Conform Studiului Euromcontact 2005, publicat de Optometric Management USA, în aprilie 2006, gradul de utilizare a lentilelor de contact în rândul populaţiei în vârstă de peste 15 ani era de 15,3%, în SUA şi de 4,4%, în UE.
• Nivelul de utilizare a lentilelor de contact în ţările est-europene este mai scăzut decât în cele vestice, aspect ce se poate explica prin nivelul diferit de dezvoltare economică şi prin faptul că marii producători au intrat pe pieţele estice de scurt timp.
• În anul 2005, au renunţat la lentilele de contact 20% dintre utilizatorii europeni, cei mai mulţi invocând disconfortul la purtare şi uscăciunea oculară, în special cei care lucrează sau trăiesc în medii foarte solicitante (birouri sau locuinţe cu aer condiţionat, incinte pline cu fum sau praf, timp îndelungat petrecut în faţa monitoarelor de computer etc.). Cu toate acestea, numărul celor care renunţă este puţin mai mic decât cel al purtătorilor noi.
• În anul 2005, au fost lansate la nivel mondial lentile de contact cu performanţe superioare demonstrate, utilizabile în mediile solicitante, produse care acum sunt prezente şi în România.
• Principalele motive invocate de potenţialii purtători pentru a nu încerca lentilele de contact ţin de lipsa lor de încredere în această modalitate de corecţie şi din slaba lor informare.
• Cu toate că produsele nou lansate îşi dovedesc eficacitatea, este necesară o informare mult mai eficientă a pacienţilor actuali, pentru a fi menţinuţi în categoria purtătorilor, şi a pacienţilor potenţiali, pentru a fi aduşi în această categorie.
Informaţiile alungă teama
«Dacă pacienţii primesc, pe mai multe căi, informaţii similare despre beneficiile oferite de lentilele de contact, barierele psihologice vor fi înlăturate mai uşor, iar această modalitate de corecţie va deveni mai atractivă.»
Adrian Badiu, director departament lentile de contact, Sover Optica
Bariere în dezvoltarea pieţei
«Activăm pe o piaţă de nişă, în care nivelul consumului nu este dictat de cerere, ci de mentalitate şi, implicit, de nivelul educaţiei celui care solicită corecţie vizuală sau a celui care vizează efectul cosmetic al lentilelor de contact.»
Monica Müntz, director executiv, Optimed
