Deşi guvernanţii sărbătoresc, evoluţia statistică fulminantă a economiei autohtone în primul semestru nu este tocmai motiv de bucurie. Consumul bate în continuare producţia.
Economia Spaniei a crescut cu doar 0,4% în primul semestru al lui 2008, cea britanică a evoluat spre stagnare, iar cea a Germaniei a scăzut cu peste 0,3%. Tendinţe similare s-au înregistrat şi în Franţa, Italia sau, mai la est, în ţările baltice, campioanele de anul trecut ale majorării PIB-ului. În plină criză, economia romånească pare să o ducă mai bine ca oricånd. „În prima jumătate a acestui an, am înregistrat o creştere de 8,6%, nivelul atins în trimestrul al doilea fiind de 8,9%, ceea ce reprezintă valori- record pentru ultimele două decenii“, se måndreşte ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, performanţele economice fără precedent au avut construcţiile printre principalele motoare, domeniu care a crescut în ianuarie-iunie 2008 cu nu mai puţin de 33,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2007. Comerţul a jucat şi el un rol important, vånzările cu amănuntul de produse alimentare şi nealimentare fiind cu 16% mai mari, în timp ce afacerile dealerilor auto, ale service-urilor şi ale staţiilor de carburanţi au fost cu 28,5% mai mari.
Deşi mai temperat, industria a crescut şi ea, cu 5,9% (în acelaşi timp, productivitatea muncii din acest sector s-a îmbunătăţit cu 9,3%). Cele mai spectaculoase evoluţii au fost înregistrate de producătorii de tutun (30,4%), de către cei de echipamente pentru radio, TV şi comunicaţii (27%), de publisheri (26,4%) şi de către fabricanţii de mijloace de transport (17,2% pentru cele nerutiere şi 15,2% pentru cele rutiere), în timp ce industria textilă a scăzut cu 15,5%, cea de maşini şi aparate electrice cu 9,1%, cea de celuloză şi hårtie cu 7,8%, iar industria metalurgică a produs cu 6,7% mai puţin. Producţia agricolă din primul semestru a fost ceva mai bună decåt cea din prima jumătate a anului trecut.
Dincolo de atitudinea festivistă a autorităţilor, analişti economici străini şi romåni avertizează, aproape la unison, că rezultatele de mai sus trebuie să fie privite cu rezerve. „Economia Romåniei prezintă semne limitate de ajustare pe un trend de creştere mai sustenabilă, iar semnalele de supraîncălzire sunt mai pregnante decåt la începutul acestui an“, spune Andrew Colquhoun, director în cadrul Fitch Ratings, citat de Mediafax. „Romånia este una dintre ţările cele mai vulnerabile la turbulenţele financiare internaţionale. Ea va avea un deficit de cont curent de peste 10% pånă în 2012, alimentat de creşterea economică şi, mai ales, de accelerarea consumului intern“, se arată într-o prognoză a Economist Intelligence Unit. La råndul lor, germanii de la institutul CeSifo consideră că, în următoarele luni, creşterea economică a ţării noastre va încetini semnificativ.
Investiţiile străine şi fondurile UE, combustibil pentru PIB
„O creştere economică de 8%-9% nu e neapărat o veste bună, cum nici o febră de 40 de grade nu e un lucru bun. Avem de-a face cu o supraîncălzire a economiei, care se poate termina prost. Oricum, la 40 de grade te tratezi, nu bei şampanie“, spune Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicată. El arată că, în continuare, creşterea se bazează în mod nefericit pe consum, alimentat în special din importuri şi finanţat cu bani împrumutaţi. „Fie pe cale naturală, fie prin politici guvernamentale, cererea agregată va trebui să fie redusă, căci oferta internă nu poate face faţă“, mai spune Voinea.
„Trebuie văzut în ce fel de peisaj economic are loc această evoluţie pozitivă. Înăsprirea condiţiilor de creditare pe plan intern şi internaţional, preţurile crescute ale energiei şi produselor de bază, costurile mai ridicate cu forţa de muncă, încetinirea activităţii economice în zona euro, ceea ce ar putea duce la o scădere a exporturilor romåneşti, toate acestea reprezintă eforturi suplimentare pentru firmele romåneşti în încercarea de a-şi menţine competitivitatea“, arată analistul economic Daniel Dăianu.
El crede că, totuşi, în ciuda condiţiilor potrivnice, economia romånească mai are şanse să crească peste medie. Una dintre soluţii ar fi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, care să fie apoi dirijate în dezvoltarea şi modernizarea spaţiului public. „Economia nu poate tura motoarele la maximum dacă nu are infrastructură adecvată“, crede Dăianu. Menţinerea în continuare la un nivel ridicat a investiţiilor străine (estimate de unii reprezentanţi ai Guvernului la 10 miliarde de euro în 2008) ar putea, de asemenea, să susţină ritmul creşterii economice la un nivel de peste 6% şi în următoarea perioadă.
Nu trebuie uitat, totuşi, faptul că precedenta creştere-record, de 8,4%, a avut loc în 2004. Adică tot un an electoral, ca şi 2008. „Şi atunci, ca şi acum, cheltuielile publice au jucat un rol important. Pentru al doilea semestru, va trebui să ne aşteptăm ca acestea să cåntărească încă şi mai mult“, avertizează Liviu Voinea.
«Avem de-a face cu o supraîncălzire a economiei, care se poate termina prost. Dacă ai febră de 40 de grade, te tratezi, nu bei şampanie.»
Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicată
8,9% Cu atåt a crescut economia Romåniei în al doilea trimestru al acestui an. Procentajul reprezintă un record pentru perioada de după 1989
