PIB-ul acestui an și creșterile salariale din anii viitori

Joi, revista “Capital” a organizat o conferință având ca temă “Dezvoltarea României”. Am fost invitat să rostesc o opinie. La un moment dat, m-am referit la relația PIB-ului cu creșterile salariale. DIGI 24 a reluat, într-o știre TV, un fragment din intervenția mea.

 

O știre e… o știre: a fost reluată afirmația, nu au încăput și explicațiile. Se înțelegea însă bine că termenii raportului sunt PIB-ul din 2016 și salariile din anii viitori.
A urmat o reacție a senatorului PSD Liviu Pop, care a subliniat că “potrivit analizelor făcute de experții partidului, diferite de cele ale BNR, există resursele financiare pentru a pune în aplicare această lege”. Desigur, a avut în vedere legea privind creșterile salariilor din învățământ și din sectorul medical.

    Se impun două precizări.

⦁    BNR nu a făcut o analiză a resurselor bugetare privind creșterile salariale în învățământ și în sănătate. Iar eu am vorbit în nume propriu. Hotnews.ro nota, de altfel, într-o postare de joi, 10 noiembrie 2016, orele 12,21: “Prezent în cadrul conferinței ˂˂Dezvoltarea României 2016˃˃, organizată de revista Capital, Vasilescu a menționat că exprimă o părere personală și nu o poziție ca reprezentant al BNR”.

⦁    Referindu-mă în general la salariile bugetarilor – și nu la creșterile salariale din legea care face vâlvă în aceste zile –, am spus că nu poate fi invocat un PIB curent (bunăoară cel din 2016) ca sursă de venituri pentru viitoare creșteri salariale. Fiindcă PIB-ul este un indicator sintetic care măsoară, concomitent, și producția, și consumul. Suntem la sfârșit de an și cea mai mare parte din PIB e deja consumată. Mai mult, la bugetari, valoarea adăugată este egală cu salariile ce au fost deja plătite. Și, deci, încasate.

    Nu există o altă unitate de măsură pentru valoarea adăugată din sectoarele bugetare, între care învățământul și sănătatea, dincolo de nivelul remunerației.  Sigur, investițiile din acest an, plusurile de capital ce contribuie la perfecționări tehnologice, adaosurile de competență la nivelul forței de muncă, inovațiile se pot regăsi, în anii viitori, în plusuri de PIB. Și, mai departe, în venituri bugetare mai mari reieșite din creșteri ale taxei pe valoarea adăugată, din impozite pe profit și pe venituri etc., etc. În condițiile în care aceste creșteri sunt  cuantificate, pot fi identificate și viitoarele surse de sporuri salariale.

Adrian Vasilescu