Conform institutului de statistică al UE, Eurostat, în 2008 București-Ilfov atinsese 113% din media UE a PIB per capita PPS. Cu un an în urmă, regiunea era la 92% din media UE, în 2004 era la 68%, în 2000 – la 56%, iar în 1997 – la 44%.

În ciuda evoluției negative a PIB din ultimii doi ani (-7,1% în 2009 și -1,3% în 2010 la nivel național, respectiv -6,5% în 2009 și -2% în 2010 în București-Ilfov), se pare că raportul între media UE și PIB-ul per capita exprimat în PPS a rămas relativ constant pentru regiunea Capitalei, el fiind estimat pentru 2010 la 110-112%.

Potrivit Eurostat, București-Ilfov este, la capitolul PIB pe locuitor PPS, peste toate regiunile bulgărești, poloneze, maghiare, slovene și portugheze, peste Malta, Cipru și statele baltice, dar și peste șapte din 11 regiuni belgiene, șapte din opt regiune cehe, 21 din 39 de regiuni germane și una din două regiuni irlandeze.

În același timp, regiunea Capitalei depășește 11 din 13 regiuni grecești (cu celelalte două fiind la egalitate), 13 din 18 regiuni spaniole, 25 din 26 de regiuni franceze, 11 din 21 de regiuni italiene, patru din 12 regiuni regiuni olandeze, patru din nouă regiuni austriece, trei din patru regiuni slovace, trei din cinci regiuni finlandeze, trei din opt regiuni suedeze și 26 din cele 35 de regiuni britanice.

Pentru rezultatele aparent neașteptat de bune ale Bucureștiului există unele explicații destul de simple. În primul rând, regiunea este una mică, formată aproape exclusiv din localități cu performanțe economice deosebite.

În plus, PIB-ul per capita este distorsionat de fenomenul navetismului – o parte din cei care lucrează pentru companiile din Capitală și Ilfov locuiesc în alte județe. Mai mult, există în București un segment destul de mare de populație care oficial domicilază în alte zone ale țării. Dacă ar fi luați în calcul, acești localnici de facto ar scădea nivelul PIB pe cap de locuitor.

Nu în ultimul rând, în București și localitățile limitrofe își au sediul numeroase companii mari, cu afaceri la nivelul întregii țări. Deși acestea vând produse ori prestează servicii în toată România, cifrele lor de afaceri ajută la creșterea PIB pe locuitor numai în Capitală.

Pe de altă parte, trebuie spus că toate aceste aspecte (dimensiune teritorială redusă, navetism, locuitori semi-clandestini ori inflația de sedii de firme cu greutate) sunt întâlnite și în cazul celorlalte regiuni constituite în jurul metropolelor din UE.