Produsul Intern Brut al UE şi al zonei euro a înregistrat o creştere de 0,2% în trimestrul al treilea faţă de trimestrul precedent, ţările membre cu cel mai puternic avans fiind România şi Cipru, ambele cu o creştere de 1,3%, arată datele publicate marţi de Eurostat.

Creștere de 0,2% a PIB-ul zonei euro în trimestrul trei

În ritm anual, Produsul Intern Brut al celor 19 state care au aderat la moneda euro a crescut cu 2,1% în trimestrul al treilea în timp ce în întreaga Uniune Europeană, Produsul Intern Brut a crescut cu 2,4%. În acest caz, ţările membre cu cele mai puternice creşteri sunt Cipru (5,4%), Portugalia (4,9%) şi România (4,7%), transmite Reuters.

Comisia Europeană se aşteaptă ca economia europeană să se contracte în ultimul trimestru al acestui an, şi în primul trimestru al anului următor, din cauza creşterii preţurilor la energie şi a majorării dobânzilor, care vor limita cheltuielilor, creditarea şi încrederea.

Conform datelor publicate anterior de Institutului Naţional de Statistică, ritmul de creştere a economiei româneşti a încetinit la 1,3% în cel de-al treilea trimestru al acestui an faţă de trimestrul precedent, în condiţiile în care în T2 PIB a urcat cu 1,8% faţă de primele trei luni.

Potrivit estimării semnal a Institutului Naţional de Statistică, Produsul intern brut în trimestrul III 2022 a înregistrat o creştere faţă de trimestrul III din anul 2021 cu 4% pe seria brută şi cu 4,7% pe seria ajustată sezonier.

Băncile din zona euro ar putea fi afectate puternic de inflație

Pe de altă parte, Banca Centrală Europeană atrage atenția că băncile din zona euro ar putea înregistra o creștere a creditelor neperformante pe măsură ce inflația rapidă și ratele dobânzilor în creștere afectează veniturile gospodăriilor, în special în rândul țărilor mai sărace din blocul comunitar.

În condițiile în care inflația a ajuns la valori de două cifre, gospodăriile își consumă economiile, în timp ce creșterea veniturilor rămâne mult în urmă, în special în cazul celor mai săraci, care sunt afectați în mod disproporționat de creșterea costurilor alimentelor și combustibililor.

„Impactul simulat asupra calității activelor băncilor de la sfârșitul anului 2022 este semnificativ, deși pornesc de la niveluri istoric scăzute ale împrumuturilor neperformante (NPL), cu o estimare în sens negativ a creșterii ratei NPL cu 80 de puncte de bază”, a precizat BCE într-un articol din Financial Stability Review.

Rata creditelor neperformante se situa la 2,35% la sfârșitul celui de-al doilea trimestru, ceea ce sugerează o creștere cu o treime în cel mai rău caz. Băncile din Italia, Portugalia, Grecia și Cipru ar putea suferi unele dintre cele mai mari creșteri ale creditelor neperformante, mai arată raportul.