Facultatea de Filosofie a Universității din București (UB) a anunțat trecerea în eternitate a lui Dragan Stoianovici. Acesta a fost profesor de logică pentru numeroase generații de studenți de la Facultatea de Filosofie timp de mai bine de patru decenii.
Drăgan Stoianovici a contribuit decisiv la consolidarea logicii ca disciplină filosofică
Regretatul profesor a contribuit decisiv la consolidarea locului logicii ca disciplină filosofică formativă în spațiul cultural românesc. Totodată, a oferit acuratețe rostirii filosofice în diverse modalități. Printre altele, este vorba despre exerciții de logică și traduceri remarcabile în limba română ale unor opere filosofice fundamentale.
Acesta s-a născut în anul 1938 în județul Caraș-Severin. A fost absolvent al Facultății de Filosofie a Universității din București în anul 1960. Și-a finalizat studiile doctorale la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași cu teza „Termenii singulari în logică”.
În acest interval și-a început cariera de profesor în învățământul secundar. Ulterior, a fost redactor și traducător la diverse publicații ale Academiei Române.
Începând cu anul 1967 a ocupat succesiv pozițiile de asistent, lector, conferențiar și profesor la Facultatea de Filosofie, Catedra de Filosofie Teoretică și Logică.
După anul 1989, acesta a fost conducător de doctorat. În ultimii douăzeci de ani a fost profesor emerit al acestei instituții.
A publicat şi a predat în mai multe domenii
Regretatul profesor a publicat şi a predat în mai multe domenii. Este vorba despre logică generală, logică moderne, filosofia logicii, logica discursului practic, argumentării şi gândirii critice, dar și domeniul logicii juridice
Traducerile profesorului Stoianovici sau S. Drăgan, așa cum semna uneori, reprezintă versiuni remarcabile în limba română a unor texte fundamentale din domeniul filosofiei teoretice și al logicii. Acestea au devenit un standard de claritate și corectitudine.
Drăgan Stoianovici a publicat zeci de studii şi articole în periodice de filosofie şi logică (Revista de filosofie, Probleme de logică, Analele Universității din Bucureşti, Studii de drept românesc, Revue roumaine des sciences sociales) şi în volume colective (Teoria cunoaşterii ştiinţifice, 1982; Recherches sur l’Organon, 1971; Logic, language and probablity, Amsterdam, 1973; Autour de Descartes, 1998).
A publicat șai mai multe manuale universitare care sunt utilizate și astăzi nu doar de studenți, ci și de cei care predau logică sau teoria argumentării și gândire critică. Câteva exemple sunt:
- Logica modernă, vol. I (EUB, 1975);
- Logica juridică (Ed. Paideia, 1992);
- Logică generală (Ed. Didactică și Pedagogică, 1990) (coautor);
- Logică şi argumentare, manual de liceu (Ed. Sigma, 2001) (coautor);
- Argumentare şi gândire critică (EUB, 2005).
Acesta a editat și a prefațat numeroase volume, între care Probleme şi exerciţii de logică propoziţională, (EUB, 1975); Logică generală (EUB, 1984, 1990); Norme, valori, acţiune (Ed. Politică, 1979) (coeditor); Logica şi dreptul (Ed. Paideia, 2006); Filosofia lui Karl Popper (Ed. Pelican, 2008).
