Doar din vanzarea BCR statului i-ar putea ramane doua miliarde de euro. Bani spre care stau deja intinse mai multe maini, desi nici nu au apucat sa ajunga in tara. De ei ar fi nevoie atat pentru reforma sistemului de pensii, cat si pentru finantarea marilor proiecte de infrastructura.
In momentul de fata, legislatia nu permite, insa, utilizarea sumelor din privatizare decat pentru plata datoriei publice. Banii incasati la marile contracte ajung in contul general al Trezoreriei, la Banca Nationala, institutie care plateste la randul ei, din rezerva valutara, ratele la datoria publica externa. Cum datoria externa a ajuns deja printre cele mai mici din Europa, iar rezerva valutara a depasit 17 miliarde de euro, oficialii romani spun ca ne permitem fara probleme sa redirectionam banii din privatizare catre proiecte majore. Din optimismul autoritatilor a mai taiat, insa, FMI, caruia lucrurile nu ii par nici pe departe atat de simple.
Aparent indiferent la miliardele de euro ce urmeaza sa vina din marile privatizari, FMI s-a intrecut pe sine recomandand Romaniei cel mai strans deficit bugetar de pana acum: zero, dupa ce initial ceruse chiar excedent. Tot pentru prima data, desi procesul de dezinflatie a continuat, oficialii FMI au adus critici mai dure decat de obicei Bancii Nationale, institutie remarcata pana acum drept “campion al reformei” intr-o mare de nerestructurare guvernamentala. Ce s-a intamplat intre timp?
Anul acesta, deficitelor obisnuite ale Romaniei (deficitul bugetului consolidat si cel cvasi-fiscal al companiilor de stat) li s-a adaugat un deficit nou: pierderea BNR. Aceasta se datoreaza eforturilor de reducere a inflatiei, BNR fiind nevoita sa sterilizeze un exces tot mai mare de lichiditate, si platind dobanzi mult mai mari decat cele incasate din plasamente. Reducerea destul de modesta a inflatiei in 2005 (la 8,3%) ne va costa, in fapt, extrem de mult.
Pierderea BNR nu este o noutate. Insa, daca pana acum se acoperea la finele anului din reevaluari, in 2005, aprecierea leului a anulat o astfel de solutie. Mugur Isarescu a afirmat luna trecuta in fata parlamentarilor ca din reevaluari a ramas o rezerva de numai 10.000 de miliarde de lei, nivel depasit deja de pierderile operationale. Pana la finele anului, pierderile ar putea depasi, potrivit presedintelui comisiei de buget-finante din Camera Deputatilor, Mihai Tanasescu, 32.000 miliarde de lei, respectiv 1% din PIB.
De unde se va acoperi aceasta pierdere? Lucrurile sunt departe de a fi clare. “De unde spune legea. Adica din profitul realizat de BNR in anii viitori”, ne-a declarat ministrul finantelor, Sebastian Vladescu. “Problema este ca, cel putin cativa ani de acum inainte, BNR nu va putea realiza profit. Anii cu pierderi nu se pot succeda la nesfarsit, pentru ca tot statul va trebui sa le acopere”, afirma Mihai Tanasescu. La Banca Nationala, opinia este alta. “Reprezentantii FMI au apreciat ca pierderea BNR ar urma sa fie acoperita de Ministerul Finantelor. Noi consideram ca nu este cazul. Peste doi-trei ani se va reveni probabil la profit si acesta va acoperi pierderea anilor anteriori”, arata economistul-sef al bancii centrale, Valentin Lazea. Derularea activitatii in anii cu pierderi este nuantata insa de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu. “Rostogolim, intr-un fel. Ne refinantam. BNR atrage permanent sume de la banci sau de la Ministerul de Finante pe care le remunereaza cu dobanda”, spune Georgescu, precizand ca in sumele trimise de la Finante intra si banii obtinuti din privatizare.
Pentru moment, pierderea BNR nu reprezinta o problema presanta. “Acum au surse de acoperire, dar nu se poate perpetua la nesfarsit. FMI a tras un semnal de alarma”, spune Mihai Tanasescu, declarandu-se de acord cu aprecierile Fondului. In opinia sa, cea mai buna destinatie a banilor din privatizate ar fi capitalizarea BNR. “Banii s-ar duce in activul BNR, ar consolida credibilitatea institutiei si i-ar permite sa lupte cu inflatia fara a mai exista imixtiune cu politica fiscala bugetara”, spune Tanasescu. Fata de finantarea imediata a proiectelor de infrastructura, efectul benefic al unei astfel de masuri ar fi totusi doar indirect, admite acesta, banii din privatizare urmand sa sustina BNR in reducerea inflatiei de care beneficiaza apoi intreaga populatie.
“Reprezentantii FMI au apreciat ca pierderea BNR ar urma sa fie acoperita de Ministerul Finantelor. Noi consideram ca nu este cazul, pierderea urmand sa fie acoperita din profitul realizat de BNR in anii urmatori.”
Valentin Lazea,
economistul-sef al BNR
Lupta cu inflatia, tot mai costisitoare
Eforturile tot mai costisitoare facute pentru reducerea inflatiei au majorat constant in ultimii ani pierderile operationale ale Bancii Nationale. Anul acesta, problema este nu doar nivelul urias al pierderii, pret platit pentru o reducere destul de modesta a inflatiei, ci si faptul ca deficitul nu mai poate fi acoperit din contul de reevaluare din cauza aprecierii leului.
