Pierderi de peste 142 de milioane de dolari anual generate de braconajul din Oceanul Indian

Pescuitul ilegal, nedeclarat şi nereglementat în unele zone din sud-vestul Oceanului Indian generează pierderi de peste 142 de milioane de dolari anual, a consemnat organizaţia World Wildlife Fund (WWF) într-un raport citat joi de dpa.

În special ţările africane Kenya, Madagascar, Mozambic, Africa de sud şi Tanzania au suferit pierderi economice masive ca urmare a pescuitului ilegal de creveţi şi ton, notează raportul.

„Regiunea pierde anual încasări potenţiale de 142,8 milioane de dolari drept rezultat al activităţilor potenţial ilegale de pescuit legate de aceste două specii”, potrivit WWF.

Între 2015 şi 2021, aproape jumătate (48,7%) din activităţile de pescuit de ton şi 26,% din cele de creveţi din această regiune au fost potenţial ilegale sau nereglementate.

Oceanul Indian este a doua cea mai mare zonă de pescuit de ton din lume, după Pacificul de vest, menţionează WWF.

UE – piață cheie

În acelaşi timp, întrucât ţările membre ale Uniunii Europene se numără între principalii parteneri comerciali ai regiunii în ce priveşte creveţii şi tonul, blocul comunitar ar trebui să insiste asupra respectării practicilor de pescuit sustenabile şi a transparenţei lanţului de aprovizionare pentru produsele destinate pieţelor europene, subliniază autorii raportului.

„Ţările UE reprezintă pieţe cheie pentru produsele piscicole exportate din această regiune, ceea ce înseamnă că UE are datoria de a se asigura că ceea ce importă nu are legătură cu pescuitul ilegal”, a explicat Antonia Leroy, directoare pentru politica oceanelor în cadrul WWF.

Potrivit acesteia, mai ales în cazul creveţilor, reglementările privind trasabilitatea sunt „aproape inexistente”, iar practicile flotelor de pescuit de ton ale UE trebuie „monitorizate riguros pentru a respecta valorile pescuitului sustenabil pe care le propovăduiesc acasă”.

„Activităţile de pescuit ilegal nu pot continua să priveze regiunea de oportunităţi economice şi să pună în pericol mijloacele de trai pentru mii de oameni”, a adăugat responsabila WWF.

Japonia a înăsprit pedepsele pentru braconaj

La finalul lunii trecute, cinci japonezi au ajuns în arest pentru braconarea a 600 de kg de castraveţi de mare, o delicatesă inestetică, dar scumpă. Cererea pentru „diamantele negre” este uriaşă.

Cei cinci bărbaţi au fost arestaţi pentru furtul a peste 600 kg de castraveţi de mare din largul oraşului Fukuoka, în sud-estul Japoniei, în ceea ce presa locală a numit unul dintre cele mai grave incidente de braconaj de când aceste animale au ajuns să fie râvnite de infractori.

O pradă uşoară, castraveţii de mare – numiţi astfel pentru că trupul lor moale şi tubular seamănă cu leguma cu acelaşi nume – nu sunt greu de prins şi se vând la preţuri ridicate în străinătate din cauza creşterii cererii pentru aceste echinoderme în China şi Hong Kong – ceea ce le-a adus porecla de „diamante negre”.

Japonia a înăsprit legile privind braconajul şi contrabanda cu castraveţi de mare în 2018
Japonia a înăsprit legile privind braconajul şi contrabanda cu castraveţi de mare în 2018, cei care încalcă legea riscând până la trei ani de închisoare sau o amendă maximă de 30 de milioane de yeni (circa 181.000 de lire sterline).