Contribuţiile la fondurile private de pensii obligatorii, transferate din sistemul public, nu vor mai creşte anul acesta de la 2% la 2,5%. Efectele negative vor fi simţite de mai multe sectoare.
Conturile viitoriilor pensionari şi afacerile administratorilor fondurilor de pe Pilonul II nu sunt singurele afectate de menţinerea contribuţiilor la 2% în acest an. Efectele se vor propaga în lanţ şi în alte sectoare, diminuând sumele care ar fi putut fi plasate în titluri de stat, obligaţiuni sau depozite bancare.
Îngheţarea contribuţiilor înseamnă pentru stat o „economie“ de circa 60 milioane de euro, potrivit proiectului de buget, bani care nu vor mai ieşi din sistemul public de pensii. Potrivit Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR), suma ajunge de fapt la 80 milioane de euro. Potrivit structurii investiţiilor fondurilor la sfârşitul anului trecut şi valorii menţionate în proiectul de buget, aproximativ 60% din această sumă (aproape 35 de milioane de euro ) ar fi putut fi plasate în titluri de stat şi obligaţiuni municipale.
Suma plasată în titluri de stat de-a lungul acestui an poate ajunge la maximum 70% din palasmentele fondurilor, potrivit unei derogări acordate administratorilor acestora de către Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.
Pentru stat, şansa de a păstra mai mulţi bani în sistemul public de pensii, care trebuie să acopere pensii majorate, se va traduce astfel şi într-o diminuare cu câteva zeci de milioane de euro a sumelor pe care le poate împrumuta de la administratorii de fonduri private obligatorii, prin emisiuni de titluri.
Efectele sunt mai grave pentru românii care contribuie la pensiile private, îngheţarea contribuţiilor însemnând că statul le bagă mâna în buzunar.
În loc să le transfere către fondurile private 2,5% din contribuţia de pensii, cum era prevăzut anul acesta, le dă numai 2%, la fel ca în 2008. Pentru un participant care va avea, în acest an, salariul mediu brut pe economie (1.693 de lei, potrivit estimărilor oficiale), nemajorarea contribuţiilor se traduce prin neîncasarea în contul individual a unei sume de circa 100 de lei în 2009.
Măsura va lovi şi alţi beneficiari ai plasamentelor realizate de fondurile de pensii. Băncile, spre exemplu, care vor fi lipsite de plasamente de circa şase milioane de euro. „Este o sumă modestă pentru sistemul bancar. (…) Ca resursă bancară, sigur, orice ban este bun“, spune directorul general adjunct al BRD şi vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor, Petre Bunescu. Majorarea contribuţiilor către fondurile de pe Pilonul II, cu câte 0,5% pe an, pentru a ajunge la 6% în 2016, este prevăzută în legea care a pus bazele înfiinţării acestui sistem.
Nerespectarea calendarului îi face pe reprezentanţii administratorilor de fonduri să vorbească de nesiguranţa sistemului.
Întregul sistem privat de pensii devine nesigur
„Totul devine extrem de nesigur“, afirmă, în acest context, directorul general al ING Fond de Pensii, Emilia Bunea. „Problema este că se pune sub semnul întrebării un sistem stabilit prin lege şi pe baza căruia au intrat în ţară investiţii de 500 de milioane de euro“, mai spune oficialul ING. Incertitudinea respectării calendarului se reflectă atât asupra sumelor care vor fi acumulate de participanţi în conturile individuale, cât şi asupra afacerilor fondurilor de pensii.
Din cauza nemajorării contribuţiilor, veniturile din comisioane încasate de administratori vor fi cu 20% mai mici decât cele pe care mizau. Veniturile nerealizate s-ar putea ridica la aproximativ 1,9 milioane de euro, potrivit calculelor realizate de Capital pe baza ultimelor contribuţii virate către fonduri.
În ultimele două luni, ponderea conturilor goale, pentru care nu au fost plătite contribuţii, a crescut. Fenomenul se va amplifica în acest an, ca urmare a creşterii şomajului sau a lipsei de lichidităţi a firmelor.
În cazul contribuţiior aferente lunii noiembrie, virate către fonduri în ianuarie, conturile goale au reprezentat aproape 26% din total, faţă de 23% până în septembrie. În plus, pentru circa 11% din cele 4,58 milioane de participanţi la sistem, nu a fost virată nicio contribuţie.
Avertismente dure pentru consecinţe nedorite
APAPR, formată din administratori ai fondurilor de pensii şi din bănci depozitare, a protestat faţă de îngheţarea contribuţiilor. Asociaţia a obţinut şi reacţii oficiale de la organizaţii internaţionale precum Federaţia Europeană a Fondurilor de Pensii şi Federaţia Internaţională a Administratorilor de Fonduri de Pensii, în care se afirmă că ar trebui respectat calendarul de majorare al contribuţiilor. În plus, acţionarii societăţilor de administrare a fondurilor invocă şi tratatele de protejare a investiţiilor.
„Reducerea nivelului contribuţiilor cu 0,5% înseamnă o diminuare a pensiei private cu 15%“, se afirmă într-o scrisoare a Federaţiei Europeane a Fondurilor de Pensii, făcându-se referire la cercetări academice independente.
Potrivit unui calcul estimativ al APAPR, menţinerea contribuţiilor la 2% în acest an ar putea însemna un minus de circa 2.000 de lei în contul fiecărui participant până la finele perioadei de cotizare. Calculul este realizat în condiţiile unei perioade medii de cotizare, pe baza salariului mediu brut pe economie.
Aceste calcule arată că efectele plafonării contribuţiilor nu sunt minore. „Cei mai vehemenţi ar trebui să fie acum cei peste patru milioane de tineri, cărora prin această măsură li se bagă efectiv mâna în buzunare“, afirmă preşedintele APAPR, Crinu Andanuţ.
«Problema este că se pune sub semnul întrebării un sistem stabilit prin lege şi pe baza căruia au intrat în ţară investiţii de 500 de milioane de euro.»
Emilia Bunea, director general ING Fond de Pensii
2.000 de lei este suma cu care s-ar putea diminua contul pensiei finale în cazul plafonării contribuţiilor în acest an, potrivit unor calcule estimative realizate de APAPR
PARTICIPANŢI
• 4,58 milioane de persoane au conturi la fondurile de pe Pilonul II
• 4 milioane de clienţi au bani în conturile de pensii obligatorii
• 3,4 milioane de clienţi au avut contribuţii în ianuarie 2009
