În 2007, televiziunea din Pangratti a cheltuit peste 60.000 lei pentru fiecare angajat în parte. Totodată, fiecăruia dintre cei 3.200 de salariaţi ai TVR îi corespund pierderi de 14.500 de lei pe an.
La începutul acestei luni, preşedintele-director general al Televiziunii Române, Alexandru Sassu, declara că instituţia pe care o conduce a încheiat anul 2007 cu pierderi de circa 14 milioane de euro. Deficitul, cel mai mare înregistrat vreodată de TVR, trage din nou un semnal de alarmă privind situaţia în care se află postul public de televiziune. Şi readuce în discuţie numărul exagerat al angajaţilor societăţii române de televiziune: 3.200, de cinci ori mai mulţi decât Pro Tv şi dublu faţă de televiziunea publică maghiară. Aceasta, în condiţiile în care circa o treime din cheltuielile anuale ale TVR se duc pe salariile şi contribuţiile sociale ale angajaţilor.
De-a lungul timpului, o serie de voci cu autoritate în domeniu au atras atenţia în acest sens. S-a spus, astfel, că există angajaţi care nu trec pe la serviciu decât pentru a-şi ridica salariul sau că recrutările se fac mai degrabă după relaţii şi grade de rudenie decât în funcţie de procedurile oficiale de selecţie prin concurs.
Nimeni nu a făcut însă nimic până acum. Deşi, aşa cum spune preşedintele CNA, Răsvan Popescu, „tentative de restructurare au existat dintotdeauna. În timpul mandatului lui Stere Gulea, s-a încercat o asemenea măsură, dar cei vizaţi au chemat conducerea în justiţie şi s-a revenit asupra deciziei“. Ultimul demers în acest sens îi aparţinuse lui Tudor Giurgiu, fostul preşedinte-director general al TVR. Fără să dezvăluie numărul celor care urmau să fie concediaţi, el declara, în luna martie a anului trecut, că disponibilizările urmau să se facă în două etape: încetarea voluntară a contractului de muncă, urmată de concedieri colective. Puţin timp mai târziu şi-a dat, însă demisia. „Se poate face ceva, dacă ai voinţă managerială şi sprijin politic. Altfel, cine are curaj să dea afară atâţia oameni?“ se întreabă Giurgiu la un an de la renunţarea la funcţie.
„În momentul în care calci pe cineva pe coadă, eşti chemat în faţa comisiilor parlamentare de specialitate, eşti ameninţat cu demiterea, trebuie să treci prin votul politic“, enumeră consecinţele unei astfel de măsuri Raluca Turcan, deputat PDL şi fost preşedinte al Comisiei parlamentare de anchetă privind evaluarea activităţii SRR şi SRTv. Propunerea sa, care a făcut mare vâlvă la începutul lui 2007, era de a separa funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie, care urma să fie în continuare numit politic, de cea de director general, acesta urmând să fie responsabil exclusiv de managementul companiei. „Proiectul de lege stă blocat la Senat de un an, pe motiv că nu se întruneşte niciodată majoritatea necesară pentru vot în Comisia de Cultură“, adaugă ea.
Nu numai impedimentele politice sunt cauza numărului exagerat al angajaţilor, ci şi cele de ordin tehnic. „Când am venit în TVR, şi eu eram tentat să spun că sunt foarte mulţi angajaţi“, spune Tudor Giurgiu. „Dar, continuă el, aparatura este atât de veche, iar contractul colectiv de muncă a fost negociat într-o manieră atât de desuetă, încât este nevoie de un om pentru fiecare aparat în parte“.
Problema TVR nu este singulară în Europa. Există însă state care au găsit soluţii pentru reducerea personalului din posturile publice de televiziune. Între acestea, pensionarea anticipată a angajaţilor de peste 50 de ani, încetarea temporară a recrutărilor sau, în ultimă instanţă, concedierile în bloc.
Modele de restructurari in Europa
BBC
Din totalul de circa 26.000 de angajaţi ai BBC (aici fiind incluse şi posturile de radio), peste 5.000 au fost disponibilizaţi în ultimii cinci ani, ca parte a planurilor de reducere a costurilor anuale cu circa 46 de milioane de euro. Aşa cum era de aşteptat, toate planurile de restructurare au fost primite cu reticenţă de către cele trei sindicate din interiorul BBC, iar ultima tentativă, din octombrie 2007, de a concedia 2.500 de salariaţi, se află încă în faza negocierilor.
Magyar Televízió
În mai 2006, televiziunea maghiară de stat a decis să renunţe la toţi colaboratorii externi, 800 la număr. Apoi, după ce, la începutul anului trecut, a reieşit din raportul financiar din 2006 că jumătate din bugetul companiei era alocat angajaţilor, conducerea a decis să disponibilizeze şi 198 de angajaţi interni, din care, în urma negocierilor, au rămas 146. Zece dintre aceştia se aflau în poziţii manageriale. Cele două măsuri au dus la economisirea anuală a circa patru milioane de euro.
RTVE
Cu datorii acumulate de peste 7,5 miliarde de euro, societatea spaniolă de radio-tv a decis, în martie 2006, să renunţe la 4.150 de angajaţi din totalul de 9.210. Peste 60% din personalul companiei a intrat în grevă după anunţ, iar părţile au căzut la înţelegere abia în luna decembrie a aceluiaşi an: pensionare anticipată pentru angajaţii de peste 50 de ani care au lucrat în companie peste şase ani şi pachete substanţiale în cazul renunţării voluntare la locul de muncă pentru cei care încă nu aveau şase ani vechime. Până acum, s-a reuşit reducerea personalului cu peste 3.000 de angajaţi.
ORF
Televiziunea austriacă de stat a anunţat în luna noiembrie a anului trecut, că va tăia 400 de posturi din schema actuală de personal, de 4.400. Pentru a evita protestele sindicatelor, ORF nu va recurge la concedieri, ci va renunţa să mai facă noi angajări.
Capital – Editia nr.11, data 19 martie 2008
