Intrata intr-un declin neintrerupt din ianuarie 2000, piata de capital din SUA promite sa duca pana la capat o serie de trei ani care inchid un bilant mai negru decat cel din vremea Marii Crize. In rastimpul ultimelor 32 de luni, societatile listate la Bursa din New York au fost decapitalizate cu 8.000 de miliarde USD, cele listate pe Nasdaq, cu 6.000 de miliarde USD, iar megacompaniile din categoria S&P 500 au pierdut peste 30% din valoarea actiunilor. Nici in Uniunea Europeana lucrurile nu sta
Intrata intr-un declin neintrerupt din ianuarie 2000, piata de capital din SUA promite sa duca pana la capat o serie de trei ani care inchid un bilant mai negru decat cel din vremea Marii Crize. In rastimpul ultimelor 32 de luni, societatile listate la Bursa din New York au fost decapitalizate cu 8.000 de miliarde USD, cele listate pe Nasdaq, cu 6.000 de miliarde USD, iar megacompaniile din categoria S&P 500 au pierdut peste 30% din valoarea actiunilor.
Nici in Uniunea Europeana lucrurile nu stau mai bine, la Tokyo nu se vede inca luminita de la capatul tunelului, iar continentul sud-american, cel mai dependent de economia SUA, trece printr-o criza acuta.
Consumatorii se comporta ca la inceput de recesiune
Problema de fond, cu care se confrunta toate cele trei mari puteri economice ale lumii – SUA, Uniunea Europeana si Japonia – este moralul extrem de scazut al consumatorilor si investitorilor. Ei nu cheltuiesc atat cat ar putea si cat ar fi necesar pentru a scoate economia de sub amenintarea unei noi recesiuni, care ar fi mult mai lunga si mai dureroasa decat cea din 2000-2001.
Mai mult, americanii, in contul carora figureaza 40% din consumul mondial, se intorc la bunuri traditionale si de folosinta indelungata, intorcand spatele produselor oferite de industriile de varf. Ei sunt mult mai putin interesati decat inainte de 11 septembrie de tehnologiile ultraperformante dedicate comunicarii, divertismentului, prelucrarii informatice a datelor s.a.m.d. In aceeasi masura, a scazut apetitul pietei pentru servicii: oamenii calatoresc mai putin si nu prea se mai complica sa faca investitii pe piata de capital; prefera sa stea acasa si sa economiseasca bani in banci sau obligatiuni guvernamentale. In iulie 2002, investitorii au retras 53 de miliarde USD din fondurile mutuale, cumparand in schimb bonduri emise de banca centrala, in valoare de 28 miliarde USD. In iunie, alte 18 miliarde fusesera scoase din fondurile mutuale, totalul retragerilor din cele doua luni echivaland cu depunerile din ianuarie-mai.
Nici politicile guvernamentale, nici interventiile repetate ale Federal Reserve nu au reusit mai mult decat sa anime cresterea economica in primele cateva luni ale acestui an. Piata ramane insa relativ inerta, iar investitiile si consumul stagneaza, ca si cum nimeni n-ar crede ca economia se afla la sfarsitul recesiunii, ci la inceputul ei.
De la marea criza din 1929, la marea confuzie din 2002
Atacurile teroriste din 11 septembrie au generat – pe langa pierderi materiale si financiare imense si o adancire a crizei economice care era deja in curs – o serie de probleme complicate care nu si-au gasit inca rezolvare. Cea mai importanta dintre ele consta in tensiunile care insotesc batalia contra terorismului, destul de neclara in ce priveste tintele, mijloacele, combatantii, strategiile de urmat, riscurile etc. Starea de confuzie care rezulta de aici alimenteaza atat neincrederea investitorilor si consumatorilor, cat si o spirala rau prevestitoare a pretului petrolului, dupa ce acesta scazuse cu 17% in primele luni dupa 11 septembrie.
Cercul vicios este completat de criza financiara, de imagine si de structura, care bantuie lumea mega-companiilor, incepand cu cele americane. Cortegiul de factori care s-au inlantuit dupa 11 septembrie a reprezentat un test de anduranta pentru multe dintre ele, grevate de fraude si de tot soiul de artificii contabilicesti. A fost destul sa se prabuseaca un mamut precum Enron, pentru ca alte 1.000 de companii din SUA sa se grabeasca a-si rectifica bilanturile pe ultimii ani. Avalansa de surprize de acest fel a declansat un proces de revizuire a tot ceea ce inainte era considerat sfant si infailibil – legislatie, regulamente bursiere, indicatori de performanta, management financiar, reputatia unor institutii. Ceea ce parea a fi initial doar un scandal tinde sa ia forma unei necesare reforme. Pana cand acest proces va lua o directie mai clara, pietele au un motiv in plus sa stagneze la cota de risc cea mai scazuta cu putinta.
Optimismul lui Bush contra scepticismului tuturor
La echilibrul fragil pe care il arata economiile puternic dezvoltate, fie si numai prelungirea tensiunilor din piete este considerata de analisti suficienta pentru a declansa o noua recesiune pana la sfarsitul anului curent. Multi se intreaba daca va putea fi tratata in termenii schemei de succes ce a functionat de la Marea Criza incoace.
Dintre factorii de decizie care ar putea juca un rol major in evolutiile ulterioare, Presedintele Bush se distinge printr-un optimism aparte: „Fapt este ca inflatia este redusa, dobanzile sunt reduse, iar productivitatea este ridicata. Dupa trei trimestre de crestere negativa de la venirea mea in functie, am avut alte trei de crestere pozitiva si cred ca suntem pe calea cea buna. Poate ca America trece prin vremuri grele, dar a mai depasit astfel de momente si o va face inca o data. Bazele economiei americane sunt solide.”
Ceea ce constata insa majoritatea analistilor este faptul ca viitorul, fie el pe termen scurt, mediu ori lung, este la fel de incetosat ca si in 1929. Prea multe schimbari simultane si prea profunde, prea putine puncte de sprijin, prea multe predictii infirmate si aproape nici un motiv solid de speranta. Controlul asupra inflatiei si dobanzilor n-a dus la rezultatele asteptate. Dupa ce rezultatele din primele trei luni ale anului anuntasera o crestere de 5% in 2002 pentru economia americana, orizontul s-a restrans brusc la numai 1,1% dupa al doilea trimestru. Productivitatea, desi aflata la un nivel ridicat, nu poate genera crestere economica, daca piata nu ofera combustia necesara. Cat despre depasirea crizei, ea este dorita de toata lumea, insa tot mai putini se incumeta sa faca predictii cu privire la momentul si modul in care economia globala va iesi la liman.
Dimpotriva, unii analisti se tem ca ne-am putea afla doar la debutul unui nou ciclu economic, similar cu cel din perioada 1870-1914. Si atunci, ca si acum, s-au combinat un proces profund de globalizare a pietelor, cu un progres tehnologic constant si rapid, cu o evolutie capricioasa a consumului si cu o scadere cronica a preturilor, mai ales a celor din sectorul agricol. Rezultatul a fost atunci, cel putin in primele doua decenii ale perioadei, o crestere economica debila.
100 mld. USD
este valoarea pierderilor pe care le-a suferit orasul New York in urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001: pagube materiale, cheltuielile pentru degajarea Manhattanului, costurile refacerii acestuia, ajutoare pentru familiile afectate, inghetarea activitatii economice si financiare, disparitia a 79.000 de locuri de munca. In plus, 5.000 de victime.
590 mld. USD
a fost decapitalizarea suferita de companiile americane, cand Dow Jones s-a prabusit cu 685 de puncte intr-o singura zi, 17 septembrie 2001, la reluarea tranzactiilor bursiere, dupa pauza de o saptamana care a urmat atacurilor teroriste.
40 mld. USD
reprezinta fondurile alocate de Guvernul S.U.A., in anul curent, pentru intarirea securitatii Americii impotriva unor atacuri teroriste. Suma echivealeaza cu produsul intern brut al Romaniei.
1,75%
este nivelul ratei dobanzii stabilit de Federal Reserve, care, dupa 11 interventii succesive in cursul anului 2001, a coborat-o de la 4,5% la cel mai scazut nivel din ultimii 40 de ani. Pentru ca efectul in piata a fost temporar si neconcludent, este asteptata o noua reducere de 0,25%, in perioada urmatoare.
97,2 mld. USD
au fost pierderile de profit ale companiilor americane in ultimul trimestru al anului 2001. Cele mai afectate au fost companiile din sectorul manufacturier (cu 40,2 miliarde USD) si din transporturi (26,8 miliarde USD). Profitul net al companiilor americane s-a redus cu 6,5% in ultimul trimestru al anului trecut si cu 9,7% in primul trimestru din 2002.
Alan Greenspan, presedintele Federal Reserve, este mai increzator decat analistii:r
„Daca indiciile ca faza de recesiune a ciclului economic s-a incheiat se confirma, atunci vom fi depasit un declin cu mult mai suportabil decat ne-ar fi dat dreptul sa speram lunga istorie a crizelor economice. De remarcat este faptul ca dezechilibrele, care au declansat declinul si care l-ar fi putut prelungi, nu s-au amplificat.”