Pieţele financiare au traversat în această vară un moment dificil – criza de lichiditate cauzată de problemele de pe piaţa creditelor subprime din SUA. S-au căutat vinovaţii şi s-a dat vina pe gradul ridicat de sofisticare al instrumentelor financiare, care a condus la subestimarea riscurilor. S-a scris mult, însă nu s-a reuşit încă o evaluare globală a pierderilor. Cum au reacţionat băncile centrale, factorii răspunzători pentru păstrarea stabilităţii financiare, la această problemă? Foarte prompt. Au injectat sume mari de bani în sistem pentru a atenua problema lichidităţii. Banca Centrală Europeană şi Federal Reserve au fost cele mai active, urmându-le Banca Centrală a Angliei şi cea a Japoniei. Reacţia a fost importantă şi corectă, însă susţinerea lichidităţii a fost doar un remediu pentru aspectul emoţional al crizei. De ce a fost importantă? Pentru că primul element care apare în cazul unei crize e de natură emoţională: se instalează frica, se zdruncină încrederea. S-a acţionat astfel pentru a păstra calmul în pieţe. Au început să apară apoi efectele crizei în bilanţurile marilor bănci de investiţii de pe Wall Street: acestea au raportat pierderi consistente, chiar peste aşteptările pieţei.
Efectul la burse? Volatilitate extremă. Nu mai departe de ieri, indicele DJIA (SUA) a căzut 362 puncte (-2,6%). Volatilitatea ridicată a marcat pieţele, însă la nivelul indicilor globali suntem în apropierea maximelor, căderile faţă de maxime fiind relativ modeste până acum: SUA, -5%, Franţa, -7,8%, Germania, -4%, Anglia, -3,2%, Austria, -4,5%, Spania, -1,3%, Elveţia, -7,5%, Japonia, -10,8%. Doar China a câştigat +28% din august. Încă nu putem vorbi de corecţii serioase la nivel global. Cum vor evolua pieţele în continuare? Şansele de recesiune s-au atenuat, spunea Alan Greenspan, revenirile probabil vor fi lente, însă, pentru cine are încredere în evoluţiile economice pe termen lung, bursa rămâne atractivă.
