Cind Mihai Miron, presedintele Europharm Brasov, a icheiat i 1998 parteneriatul cu SmithKline Beecham, stia ca a intrat deja sub umbrela numarului 8 mondial i productia de medicamente. O pozitie deloc neglijabila, dar incomparabila cu cea care a iceput sa se prefigureze dupa mai putin de doi ani. La 17 ianuarie 2000, numarul 3 mondial, Glaxo Wellcome, si numarul 8, SmithKline Beecham, au anuntat fuziunea si crearea numarului 1 mondial nu doar ca vinzari, dar si ca valoare de piata. Dar, ca dovada a vitezei cu care se deruleaza evenimentele pe aceasta piata, pozitia lui Glaxo SmithKline a fost depasita la doar citeva luni de anuntul fuziunii companiilor americane Pfizer cu Warner Lambert. Cu o valoare de piata combinata de aproximativ 270 miliarde de dolari si cu vinzari consolidate de aproape 30 miliarde dolari, Pfizer si Warner Lambert le pun i umbra pe britanicele Glaxo Wellcome si SmithKline Beecham care impreuna totalizeaza o valoare de piata de aproximativ 180 miliarde dolari si o valoare a vinzarilor de 25 de miliarde dolari.
La Brasov se construieste o noua fabrica
Dar rasturnarile de situatie pe plan mondial il deranjeaza cu siguranta destul de putin pe Mihai Miron, presedintele Europharm si directorul general al SmithKline Beecham Rominia. Pozitia de numar 1 pe piata romineasca a medicamentelor, la fel ca si pe cea europeana, este si va rimine ica multa vreme pe mina GlaxoSmithKline. Cumpararea, i 1998, a 65% din actiunile Europharm Brasov i-a adus deja concernului britanic Smith Kline Beecham o pozitie fruntasa pe piata medicamentelor din Rominia. Potrivit Exmarket and Associates Intl, principalul furnizor de studii pe piata medicamentelor, Europharm Brasov ocupa i 1999 locul 3 dupa valoarea productiei de medicamente vindute, 21,87 milioane dolari, iar SmithKline Beecham a vindut, de asemenea, i valoare de peste 10 milioane dolari. La rindul sau, Glaxo Wellcome, cu aproape 13 milioane dolari, era i 1999 a doua companie straina dupa valoarea vinzarilor pe piata romineasca, fiind depasita doar de Eli Lilly, cu vinzari de 16,7 milioane dolari. Combinate, cele trei companii care vor apartine de GlaxoSmith Kline au vindut i valoare de aproape 45 milioane dolari.
Mai mult ica, o noua fabrica de medicamente aflata i constructie la Brasov si care va intra i functiune de anul viitor va consolida pozitia pe piata romineasca a Glaxo Smith Kline. Cu GlaxoSmithKline detinind cea mai mare parte din piata, si cu o prezenta din ce i ce mai puternica a altor mari producatori mondiali, fostele companii de stat rominesti, acum privatizate, vor avea o viata din ce i ce mai grea.
Cotele lor de piata s-au vazut spulberate an de an de importurile de medicamente si asta chiar daca Sicomed, Terapia sau Antibiotice ocupa i continuare trei din primele patru pozitii ale celor mai mari producatori romini. Cei trei „grei” care dominau industria romineasca de medicamente iainte de 1990 ocupa i prezent putin peste 20% din piata interna. in total, firmele rominesti, aici fiind inclusa si Europharm, mai detin circa 38% din piata interna, restul fiind exclusiv apanajul importurilor. Daca tendinta de scadere va continua, cei trei producatori risca sa dispara efectiv de pe piata i calitate de companii independente sau, i cel mai bun caz, sa fie preluati de catre una din marile companii regionale sau mondiale. Marian Pana, director marketing si vinzari la Exmarket Global Pharma, o subsidiara a Exmarket and Associates Intl Ltd, este foarte hotarit: „Nu mai putem vorbi despre o industrie farmaceutica romineasca i acest moment, ci cel mult despre o industrie locala”.
Producatorii interni trebuie sa fuzioneze
intr-adevar, i fata fabricilor rominesti perspectivele sunt limitate. Aproape i totalitate, cele trei mari companii fabrica doar medicamente generice, adica produse care au iesit de sub protectia patentului. in afara de Faringosept, un produs al carei patent este detinut de Terapia, nu exista alte medicamente de succes descoperite si patentate de firmele rominesti. Activitatea de cercetare si dezvoltare a acestor companii, care necesita resurse importante, este redusa aproape la zero, iar cele trei firme nici nu se gindesc sa o revigoreze, caci au alte prioritati. in primul rind, mai au nevoie de investitii importante pentru a atinge standardele de Good Manufacturing Practice (Reguli de buna practica de fabricatie), necesare pentru a-si putea continua productia si anul viitor si pentru a putea exporta i tarile Uniunii Europene. Nici una dintre cele trei companii nu dispune de GMP pentru itregul flux de productie si nici nu e sigur ca ele vor dispune de el pina-n i 2001. GMP le-ar permite firmelor rominesti sa produca dupa anumite licente acordate de marii producatori mondiali, un pas iainte de la simpla fabricare a genericelor.
in orice caz, cel mai important „activ” pe care-l mai detin producatorii romini pare a fi cota de piata pe care ica nu au pierdut-o. Acesta este pe cale sa se evaporeze i cazul i care managerii nu vor icerca sa apeleze la practicile internationale i domeniu. O optiune ar fi fuziunea a doi din cei trei mari sau chiar a tuturor. Marian Pana este mai degraba sceptic: „Pentru moment, nu sunt coapte conditiile la nivel managerial pentru a vorbi de fuziuni si cred ca managerii romini sunt prea preocupati sa gaseasca solutii la propriile unitati”.
Vor trebui s-o faca, probabil. Asteptarea investitorului strategic, unul din marii producatori de medicamente mondiali, precum i cazul Europharm, pare a fi o himera idepartata. Marian Pana: „Valul de fuziuni si achizitii de pe plan mondial are drept urmare ichiderea unor capacitati de productie i statele occidentale si nu se prevede ca gigantii se vor grabi sa achizitioneze altele”. Chinul de pina acum al statului romin de a se scapa de cele 51% din actiunile Antibiotice ii confirma parerea lui Marian Pana. Terapia si Sicomed n-au atras nici ele atentia vreunui mare investitor strain, dar au, din fericire, fonduri de investitii care detin pachetele majoritare.