De mai bine de patru ani, situația băncilor cu capital elen din România este incertă. Mai nou, Banca Centrală Europeană anunță că le-a pus la dispoziție linii secrete de finanțare pentru a nu ajunge să fie „naționalizate“.
Vedetele creditării din anii de boom ai economiei, băncile grecești din România trec printr-o perioadă dificilă. Numele lor a mai fost auzit doar atunci când a venit vorba despre fuziuni, vânzări sau eventuale probleme de lichiditate. Oficial, dintre cele patru bănci elene din sistemul bancar, doar una este de vânzare, Piraeus. Neoficial, însă, Banca Românească (National Bank of Greece), Bancpost (EFG Eurobank) şi Alpha Bank ar fi oricând de vânzare dacă ar avea cumpărător. Că este aşa ne arată şi condiţiile impuse de creditorii statului grec. Printre acestea se numără şi vânzarea subsidiarelor din Europa de Est ale celor patru mari grupuri bancare. De altfel, grecii au mai încercat o fuziune între EFG Eurobank şi National Bank of Greece, însă fără succes. La nivel de negociere a rămas şi posibila fuziune între EFG şi Alpha Bank. Rămase fără susţinere de la băncile-mamă, fiicelor din România nu le rămâne decât să încerce să supravieţuiască din resursele interne. În aceste condiţii, Banca Naţională a României ajunge să îndeplinească rolul abandonat de băncile-mamă, atunci când instituţiile de credit greceşti nu reuşesc să se finanţeze exclusiv din resursele atrase de pe piaţa liberă.
BCE sugerează că nu vrea bancă punte
Banca Naţională a României mai are o posibilitate de a interveni pentru salvarea băncilor greceşti. Aceasta este banca-punte, instituţie înfiinţată prin lege care are posibilitatea de a prelua activelor băncilor despre care se consideră că sunt în dificultate. Odată cu activele însă, banca-punte, coordonată de BNR, va prelua şi conducerea şi administrarea instituţiei de credit pe o perioadă de cel mult doi ani, timp în care ar trebui să îi găsească un cumpărător. Acest demers, pe care BNR îl consideră o plasă de salvare, ar echivala cu naţionalizarea băncilor. Banca Centrală Europeană încearcă să evite tocmai acest lucru și a pus la dispoziţia BNR, potrivit Financial Times, linii de finanţare secrete destinate exclusiv băncilor elene.
„Dacă aceste active (ale băncilor elene – n.red.) ar fi trecute sub controlul băncilor centrale naţionale, băncile mamă ar fi afectate imediat, ceea ce ar putea da o lovitură finală sistemului financiar elen. Există temerea că dacă cineva va acţiona primul, toată lumea va urma exemplul. Sursa a spus că BCE a creat aranjamente speciale swap sau linii bilaterale de creditare cu România şi Bulgaria, pentru a le asigura că băncile elene vor beneficia de finanţare pe perioada crizei“, notează FT. Poziţia BCE este surprinzătoare în condiţiile în care Banca Naţională prezintă o eventuală preluare a activelor băncilor greceşti, drept o variantă bună, deşi de ultimă instanţă. _
Mai mulţi bani de la Uniunea Europeană
Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a aprobat majorarea cu 900 milioane de euro (984 milioane de dolari) a plafonului finanţării de urgenţă destinată creditorilor eleni (ELA), care pot accesa acum fonduri de aproape 100 de miliarde de euro, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
Săptămâna trecută, după acordul privind al treilea plan de asistenţă financiară pentru Grecia, preşedintele Mario Draghi, şi-a convins colegii să majoreze ELA cu 900 mil. euro. A fost prima creştere din iunie.
Potrivit şefului BCE, acordul privind Grecia şi votul din Parlamentul de la Atena în favoarea unui pachet de măsuri de austeritate au permis o nouă majorare a plafonului ELA. Aceşti bani au dat posibilitatea băncilor din Grecia, să se redeschidă după trei săptămâni. Limita maximă a fondurilor care pot fi retrase săptămânal de la bancomat este fixată la 420 de euro, în loc de 60 de euro pe zi până în prezent, pentru a evita ca populaţia să fie nevoită să facă zilnic coadă la ATM-uri.
Corigente la teste
Anul trecut, trei bănci greceşti prezente şi pe piaţa din România, National Bank of Greece, Eurobank şi Piraeus Bank, nu au trecut testele de stres derulate de Banca Centrală Europeană. Doar Alpha Bank a îndeplinit cerinţele referitoare la menţinerea unui capital core Tier 1 de cel puţin 8%, în cel mai probabil scenariu economic pentru următorii trei ani şi un capital de cel puţin 5,5%, potrivit unui scenariu advers. Potrivit testelor BCE, Alpha Bank ar avea un capital core Tier 1 de 13,8% în cel mai probabil scenariu economic pentru următorii trei ani şi un capital de 8,1% potrivit unui scenariu advers. În ceea ce priveşte Piraeus Bank, a doua mare bancă din Grecia, aceasta a îndeplinit cerinţele de capital în cazul scenariului de bază cu un nivel de capital core Tier 1 de 9,03%, dar nu şi pe cele referitoare la scenariul advers, cu un nivel de capital core Tier 1 de 4,39%.