Antreprenorii și consultanții se plâng de faptul că una dintre cele mai așteptate scheme de ajutor, POC 4.1.1., se confruntă de luni de zile cu un blocaj cauzat în mare parte instituțiilor statului. Din august 2021 până în februarie 2022 ghidul a trecut prin 4 modificări, plecând de la sistemul primul venit primul servit până la noi modalități de departajare.
„Principiul «primul venit primul servit» este cel mai inutil principiu. E un principiu care ilustrează perfect incapacitatea celor care gestionează aceste finanțări, iar aici mă refer în special al Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, fie Ministerul Fondurilor Europene, depinde cine este administratorul de schemă de grant”, este de părere Alexandru Picioruș.
Ce s-a întâmplat cu POC 4.1.1.?
Când un nou ghid de finanțare urmează să intre în implementare este precedat de un ghid de resort. Acest ghid este lăsat în consultare publică timp de o săptămână sau două, timp în care antreprenorii, consultanții și restul actorilor interesați din zona IMM-urilor vin cu un feedback. „De cele mai multe ori nimeni nu ține cont de acest feedback. După ar trebui să existe un ghid consolidat, final, care odată publicat în Monitorul Oficial oferă un timp de publicare al proiectelor, cam 30 de zile este media, urmat de perioada de depunere într-o platformă. Fiecare minister are platforma lui. Pentru POC 4.1.1. acest apel nu a avut mai puțin de 4 ghiduri consultative, din august 2021 până în februarie 2022. Pe lângă aceste 4 ghiduri consultative a fost lansat și un ghid consolidat, despre care inclusiv fostul ministru, Dan Vâlceanu, a ieșit în conferință de presă și a spus că este cel final, în martie”, ne transmite Alexandru Picioruș.
Prima variantă a ghidului a fost lansată în luna august a anului 2021, după care în septembrie a fost publicat un nou ghid consultativ. În următoarele luni a fost liniște, până când în decembrie a avut loc o întâlnire la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), unde IMM-urile, consultanții și mediul antreprenorial au atras atenția asupra două aspecte importante: „În primul rând, orice beneficiar, orice aplicant, putea să obțină 1 milion de euro, singura condiție fiind ca firma să fi înregistrat o scădere a cifrei de afaceri. Dacă firma avea o cifră de afaceri de 1.000 euro în 2019 și 500 euro în 2020, putea să aplice pentru 1 milion de euro. Nouă ni s-a părut ieșit din comun. În al doilea rând, criteriul primul venit, primul servit”, ne explică Alexandru Picioruș.
Ping pong cu proiectele
„Schema Măsurii 3 a fost la ministerul Antreprenoriatului și Turismului, iar POC 4.1.1. a trecut la ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în speță la autoritatea de management POC, care este obișnuită cu altfel de proiecte, cu puțini beneficiari și proiecte mai mari. AM POC s-a trezit cu un apel de finanțare unde dacă luăm în calcul istoricul măsurii 3, unde am avut 27.000 de aplicanți, AM POC cred că are 16 angajați, deci sunt puțini, sunt subdimensionați”, povestește Alexandru Picioruș în cadrul podcastului „Subiecte Capitale”.
În luna decembrie a anului 2021, în urma întâlnirii de la MIPE, s-a stabilit că valoarea grantului va fi de maxim 5 ori cifra de afaceri din 2019. „Tot atunci s-a stabilit că valoarea minimă a grantului să fie 50.000 euro, asta însemna din start că firmele care aveau cifra de afaceri de 10.000 euro erau eliminate instant. Aici mai intervenea problema că nu mai exista timp, proiectele trebuiau implementate până în decembrie 2023, încă trebuie să fie implementate până atunci, iar pentru zona de construcții, de a ridica o clădire nouă sau de a achiziționa o clădire, perioada de implementare era foarte scurtă. Tot atunci s-a luat decizia anulării cheltuielilor cu achiziția și construcția de imobile”, ne explică Alexandru Picioruș.
Schimbări peste schimbări, bani pierduți de antreprenori
La acea întâlnire Florin Jianu, președintele Consiliului Național pentru IMM-uri din România, a propus ca principalul criteriu de departajare pentru punctajele egale să fie ponderea echipamentelor din proiect. Dacă dintr-o finanțare de 1 milion de euro, 800.000 de euro mergeau către echipamentele necesare activității firmei, aveai mai multe șanse ca proiectul tău să fie aprobat. Al doilea criteriu pentru punctajele egale era numărul de locuri de muncă nou create. Totuși, în pofida tuturor acestor discuții, când s-a lansat ghidul consultativ din luna februarie, criteriul de departajare la punctajele egale a fost procentul de scădere a cifrei de afaceri.
„În mediul online impresia este că aceste fonduri sunt luate de cine trebuie. Din păcate nu este unul corect. Noi, cei care urmărim ce se întâmplă cu aceste finanțări, știm că aceste reguli setate de primul venit primul servit reflectă lipsa de capacitate pe care instituțiile statului o au. În acest caz, cu scăderea cifrei de afaceri, este foarte important. În platforma noastră au fost 90.000 de interogări de companii. Luăm un eșantion de 30.000 de companii eligibile pentru această măsură, 80% dintre ele aveau o scădere mai mare de 30% a cifrei de afaceri. Din start luau punctaj maxim pe scăderea cifrei de afaceri”, explica Alexandru Picioruș.
