Avansul rapid luat de dolar, in prima parte a lunii trecute, s-a reflectat in cotatiile futures de la Sibiu. Primele contracte cu scadenta 28 februarie s-au tranzactionat la preturi de 33.100 – 33.150 lei. Interventiile repetate ale bancii centrale, in favoarea monedei nationale, avand ca scop „ascuns” stoparea speculatiilor interbancare au avut ca efect scaderea pretului raportului leu/dolar la 32.800 lei, pentru ca in data de 24 ianuarie acesta sa coboare la 32.695 lei. Urmatoarele sedinte au avut ca nota comuna „dintii de ferastrau”, spreadul fiind de circa 50 de lei, iar in ultima sedinta a lunii ianuarie dolarul fiind cotat la 32.690 lei. Aceasta evolutie a preturilor a avantajat vanzatorii, care au putut sa isi inchida pozitiile cu un profit bun.
Radu Limpede, analist la agentia de brokeraj HTI Financial, considera ca „dolarul si euro, principalii actori ai pietei valutare, nu mai pot avea incredere intr-o politica echidistanta a „arbitrului”. Conform declaratiilor oficialilor sai, BNR si-a propus implicarea mai rara in reglarea pietei, preferand perioadele mai lungi si raspunzand in acest fel si recomandarilor FMI privind necesitatea unor marje de variatie mai mari ale cursului. Probabil ca aceasta cerinta are si un scop psihologic, acela de a face loc treptat monedei europene in constiinta colectiva a romanilor, dupa ani in care ochii au stat atintiti doar spre cursul leu/dolar; in 2001, acesta a reprezentat principala ancora antiinflationista, cu cresteri cuminti, de 20 de lei/zi, in timp ce fluctuatiile internationale ale paritatii euro/dolar se traduceau deseori in variatii zilnice de sute de lei ale cursului leu/euro.”
Analistul de la HTI adauga ca prin interventiile sale din ianuarie in favoarea leului, pe motivul descurajarii unor pozitii de tip speculativ pe dolar, BNR a aplicat o ciudata politica „dublu standard”. „Ea nu a intervenit si in sens contrar atunci cand fortele pietei au actionat in favoarea monedei nationale, cum s-a intamplat cand bancile comerciale au vandut mai multa valuta, in scopul constituirii fara penalitati a rezervelor minime obligatorii. Joaca de-a piata libera a bancii centrale poate fi, insa, contraproductiva. In ianuarie, euro a suferit noi caderi in raport cu dolarul, dar leul a fost lasat sa se aprecieze; aceasta politica poate ameninta echilibrele majore ale economiei Romaniei intr-un an delicat.”
Greenspan a lasat euro fara rasuflare    
Declaratiile presedintelui Rezervei Federale Americane, Alan Greenspan, au pus punct perioadei de scadere a dobanzilor de peste Ocean, ceea ce inseamna ca America a inceput sa vada luminita de la capatul tunelului.
Darius Cipariu, de la agentia de brokeraj Cibinium, atrage atentia ca „finalul lunii ianuarie a consemnat caderea monedei unice in raport cu cea americana, risipind optimismul care insotise lansarea in circulatie a euro. Ultima perioada a lunii trecute a consemnat un minim al euro de 85,70 centi, in ciuda faptului ca indicatorul german al climatului de afaceri, IFO, a inregistrat o crestere surprinzator de buna. Analistii considera ca nu se intrevad noi pericole pentru viitorul apropiat, deoarece ultima cadere a fost foarte ampla si intr-un timp foarte scurt. Eventual ar putea interveni o perioada de stagnare, in jurul valorilor de 86 – 87 de centi, pentru acumularea de forte in vederea unui raliu catre un minim de 84 centi, aceasta in conditiile in care zona economica euro nu anunta nimic pozitiv”.
Primele contracte pe paritatea euro/dolar cu scadenta februarie au fost tranzactionate in 15 ianuarie la preturi de 89,65 – 89,95 centi, pentru ca in 24 ianuarie acestea sa coboare la 88,35 centi/euro. A doua zi a avut loc cea mai importanta corectie, pretul scazand cu peste un cent, la 87,32 centi. Scaderea euro a continuat si in data de 28 ianuarie, cand pretul futures a atins un minim de 86,57 centi. Sfarsitul lunii a gasit un euro mai stabil, tranzactiile realizandu-se la 86,45 – 86,62 centi.