Revista Capital a intervievat trei antreprenori sociali care au fondat businessuri de succes pentru a rezolva într-un mod eficient şi durabil probleme reale pe care statul nu reuşește să le gestioneze. Toţi susţin acelaşi lucru: În România, antreprenoriatul social este încă la început şi este nevoie de un cadru legislativ prietenos, de resurse umane specializate şi de educaţie continuă în domeniu.

La nivelul Uniunii Europene, 10% din mediul de afaceri este destinat activităţii întreprinderilor sociale, acestea integrând peste 11 milioane de angajaţi, sub diferite forme de organizare: 70% dintre aceşti angajaţi în organizaţii nonprofit, 26% sunt incluşi în cooperative, iar 4% în case de ajutor, arată ultimele date din Atlasul Economiei Sociale.

O afacere care schimbă mentalități

Patrick Ouriaghli a pus temeliile unei afaceri sociale care are la bază cei 3R – reducere, reutilizare, reciclare – şi are drept scop integrarea persoanelor aflate în dificultate pe piaţa muncii. Cu toate că în 2008 el gândise un astfel de business pentru Maroc, destinul l-a făcut să-l pună în practică în România. Asta pentru că, între timp a cunoscut-o pe Raluca Gheorlan, românca ce i-a devenit soție. Împreună, inspiraţi de modul de integrare a persoanelor defavorizate din Franţa, ei au înfiinţat Ateliere Fără Frontiere (AFF) în Bucureşti, cu o investiţie de aproximativ 450 mii de euro, bani din fonduri europene. Anul trecut, AFF a facturat aproximativ 180 mii de euro. Până acum, francezul spune că a investit în total circa două milioane de euro în hala industrială de 1.000 mp, care cuprinde atelierul DEE (Deşeuri de Echipamente Electrice şi Electronice) şi Atelierul Remesh şi în oamenii pe care i-a angajat, iar sursele de finanţare au venit 40% sponsorizări private, 30% fonduri europene, elveţiene şi norvegiene, în timp ce 30% din activitatea economică. În cadrul Remesh, angajaţii AFF se ocupă de colectarea bannerelor stradale şi de recondiţionarea lor şi transformarea materialelor obţinute în genţi sau penare. În prezent, la AFF sunt 35 de angajaţi, dintre care 22 sunt persoane în dificultate. Cu toate că au avut un început greşit sau un accident în viaţă care i-a împiedicat să-şi găsească sau să-şi menţină un loc de muncă, salariaţii de la AFF sunt persoane motivate să-şi reconstruiască viaţa prin muncă, în ciuda obstacolelor discriminării şi dificultăţilor cu care se confruntă. Din 18 mai 2009 şi până acum, AFF a angajat peste 150 de persoane. Dintre aceştia, 35% au avut o ieşire pozitivă, către un loc de muncă stabil. Salariaţii lucrează timp de 8 ore pe zi, iar o treime din acest timp se alocă pregătirii lor profesionale. Programul se întinde pe doi ani şi ulterior angajaţii sunt reintegraţi în piaţa muncii şi monitorizaţi circa şase luni.

„În România, o viziune limitată pe termen scurt şi vânătoarea indicatorilor mirobolanţi, încă sunt în regulă. Acest oportunism este responsabilul blocajelor care afectează promulgarea unei legi echitabile privind economia socială, aşteptată din 2013 pe care clientelismul politic şi lipsa de competenţe în domeniu din partea guvernului riscă să o golească de orice sens. Este necesar un sprijin din partea autorităţilor, întrucât întreprinderile sociale preiau o parte din atribuţiile statului, iar minimum este ca statul să-i ajute să funcţioneze“, subliniază Patrick Ouriaghli.
În businessul pe care îl conduce, crede Ouriaghli, cele mai mari dificultăţi constau în faptul că este greu să convingi oamenii că „se poate“. Conform spuselor sale, să motivezi angajaţii pe parcursul inserţiei să se integreze pe piaţa muncii, când aceasta oferă în continuare locuri de muncă precar, cu salarii foarte mici, este foarte dificil. „Este greu să te descurci în Bucureşti cu 200 sau 250 de euro pe lună net, dacă nu eşti proprietarul locuinţei tale, mai ales dacă ai copii sau probleme de sănătate“, mai spune el.

Un business care ține de cald

Tică Darie este tânărul care, în 2014, a adus ciorapii de lână Made in Roşia Montană în vizorul a sute de utilizatori ai reţelei de socializare Facebook. El a fondat Made in Roşia Montană, o afacere socială, care are drept scop crearea de locuri de muncă pentru şomerii din localitatea de unde-şi are originile, în urma unei investiţii de aproximativ opt mii de lei. La finele lui 2013, Tică Darie, internat în Spitalul Câmpeni, pentru amigdalită, şi-a rugat vecina, pe tanti Eta, să-i facă o pereche de ciorapi pe care să scrie Roşia Montană, pentru că, de când o ştie, a descoperit că îi place să croşeteze. „După două zile, mi-a arătat ciorapii, i-am luat în picioare şi mi-au plăcut foarte mult, aşa că m-am hotărât să iau iniţiativă şi să-i fac cunoscuţi lumii întregi. Poate că îşi doresc şi alţii, mi-am zis. Tanti Eta a compus şi o poezie atunci. Am publicat-o pe contul meu de Facebook împreună cu o fotografie şi un anunţ. Imediat a început nebunia. Două zile mai târziu primisem 100 de comenzi. Când i-am spus doamnei Eta, chiar nu ştiam cum să ne descurcăm“, îşi aminteşte acum tânărul. Atunci, în apropierea Revelionului, el a început să caute în sat şi alte doamne care ştiau să tricoteze ciorapi şi aşa a cumpărat lână toarsă. „Soţul lui tanti Eta a făcut andrelele pentru celelalte doamne, iar noi le-am arătat modelul. Fiecare şi-a intrat în ritm rapid, rezultatul fiind multe perechi minunate de ciorapi de lână. Facebook-ul era plin cu ciorapi de la Roşia Montană“, recunoaşte el. În prezent, 50 de femei din comuna Roşia Montană şi din satele din apropiere lucrează ciorapii care se găsesc în magazinul său online cu produse de lână, lansat în 2015. „În România, noi încercăm să facem o campanie pentru promovarea lânii, pentru că oamenii nu ştiu ce beneficii are, că e bună de purtat şi primăvara/vara, pentru că lâna respiră, că menţine temperatura corpului, că absoarbe umezeala şi nu ţine rece dacă este udă“, mai spune Tică Darie. Anul trecut, el şi-a înscris afacerea în cadrul unui concurs pentru întreprinderi sociale organizat de Fundaţia NESsT şi s-a numărat printre cele două echipe câştigătoare, primind un premiu de 10 mii de euro.

Poveste frumoasă, afacere mare

De profesie asistent social, cu un master în educaţie incluzivă, Angela Achiţei a dezvoltat o afacere socială în cadrul Fundaţiei Alături de Voi (AFDV), în 2008, care anul trecut a avut o cifră de afaceri de 5,5 milioane de euro. Ea spune că înfiinţarea businessului a fost o soluţie firească pentru a oferi servicii adaptate nevoilor tinerilor seropozitivi HIV, care erau deja la vârsta la care puteau să muncească, însă nu reuşeau să se angajaze. „Iniţial am investit în aceşti beneficiari prin servicii de terapie vocaţională, cursuri de formare şi orientare profesională în ideea de a-i angaja pe piaţa liberă a muncii, dar criza economică ne-a spulberat visele, iar tinerilor speranţa. Aşa a luat naştere proiectul naţional Util Deco. Pentru a putea realiza activitatea economică în cadrul fundaţiei, singura soluţie legislativă la acel moment a fost să înfiinţăm unităţi protejate, ceea ce am şi făcut, şi au apărut trei secţii noi în cadrul ADV România, în localităţile unde fundaţia are centre“, spune Angela Achiţei. Timpul a trecut şi, de la 11 angajaţi în 2008, din care 7 cu dizabilităţi, în prezent sunt 70, dintre care 36 tineri cu dizabilităţi, majoritatea provenind din familii defavorizate sau din centre de plasament cu şanse mici de angajare pe piaţa liberă a muncii.

Până acum, în cei şapte ani de funcționare a afacerii sociale, au fost investiţi peste un milion de euro în infrastructură, echipamente și dezvoltare de resurse umane. A ales producţia şi serviciile, pentru că se pretează pe capacitatea de muncă a unei persoane cu dizabilităţi. „Am dezvoltat unul dintre cele mai profesioniste servicii de arhivare fizică, electronică şi depozitare documente din ţară, autorizat de către Arhivele Naţionale şi care respectă standardele europene în domeniu. Este serviciul în care avem cele mai multe locuri de muncă create. Avem şi ateliere de croitorie şi personalizare în Iaşi şi Constanţa, unde croim şi realizăm echipamente de protecţie conforme cerinţelor ITM, lenjerii de pat, perne, plapume sau costume de carnaval pentru copii“, adaugă Angela Achiţei.

Cea mai mare provocare, îşi aminteşte Angela Achiţei, a fost atunci când a explicat clienților că AFDV are voie să vândă produse și servicii, chiar dacă este fundație. „Lumea se uita neîncrezător la noi, crezând că ceva nu este în regulă în ceea ce facem. Soluția găsită a fost să creăm brand-ul Util Deco și să promovăm ceea ce faceam pe activitate economică, separat de programele sociale ale fundației“, îşi aminteşte ea. Cu toate că era entuziasmată că tinerii angajați cu dizabilități, prin care și unii seropozitivi HIV, aveau un loc de muncă și făceau produse de calitate, clienții nu plasau comenzi. Motivul a fost acela că oamenii nu aveau încredere în faptul că persoanele cu dizabilități pot face produse de calitate, competitive pe piață, pentru că imaginea lor despre activitatea acestor oameni, era limitată la mici expoziții de artizanat și pictură, expusă prin centre comerciale sau cu prilejul diferitelor evenimente organizate de către ONG-uri“, explică Angela Achiţei. Pentru a reuşi să intre pe piață, a început să intermedieze produse de birotică și papetărie, cerute mai de toate companiile pe Legea 448/2006, iar treptat să-i orienteze spre produsele și serviciile lor, oferindu-le mostre sau realizând servicii pro-bono ca să le câștige încrederea. „Din ceea ce facem noi, experiența ne-a arătat că am vândut poveste, doar în procent de 5%. Ceea ce cumpără clientul român este prețul, nevoia produsului sau serviciului prestat, calitatea, promptitudinea, relația cu clientul și apoi povestea“, conchide ea.

5,5 milioane de euro este cifra de afaceri a Fundaţiei Alături de Voi (AFDV) pentru anul 2015

Ce fac întreprinderile sociale?

Întreprinderile sociale desfăşoară activităţi cu scop lucrativ, dar foloseşte profitul obţinut pentru crearea de noi locuri de muncă destinate persoanelor defavorizate. Acestea nu au scop principal maximizarea profiturilor.
l desfăşoară activităţi cu scop lucrativ şi folosesc profitul obţinut pentru crearea de noi locuri de muncă destinate persoanelor defavorizate ;
l acţionează în scop social şi/sau în interesul general al comunităţii;
l alocă minimum 90% din profitul realizat scopului social şi rezervei statutare;
l se obligă să transmită bunurile rămase în urma lichidării către una sau mai multe întreprinderi sociale;
l aplică principiul echităţii sociale faţă de angajaţi, asigurând niveluri de salarizare echitabile ;
l sunt în competiţie cu întreprinderile economiei reale şi, pentru a supravieţui, ele trebuie să producă produse care să facă faţă concurenţei de pe piaţa reală.

Sursa: Legea nr. 219/2015