Preşedintele Bank of Piraeus, Michalis Sallas, şi-a exprimat încrederea că al doilea grup bancar elen se poate baza pe investitorii privaţi pentru a-şi acoperi necesarul de capital ce ar putea fi relevat în urma testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană, transmite Reuters.
BCE a decis să deruleze noi teste de stres în rândul primelor patru bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank şi Alpha Bank – pentru a şti cu exactitate care este necesarul lor de capital şi pentru a decide viitoarea strategie referitoare la creditorii din Grecia. Rezultatele ar urma să fie publicate până la 31 octombrie. Conform prevederilor celui de-al treilea program de asistenţă financiară pentru Grecia, sistemul bancar elen va primi fonduri de 10 – 25 miliarde de euro pentru recapitalizare. Scenariul de bază avut în vedere în testele de stres derulate de BCE prevede o contracţie a economiei greceşti de 2,3% în acest an şi una de 1,3% în 2016, urmată de o creştere de 2,7% în 2017.
Investitorii instituţionali au arătat 'un interes semnificativ' în posibila participare la majorarea capitalului, a explicat Sallas. Acesta a adăugat: 'Pe baza acestui interes, suntem optimişti că participarea sectorului privat va fi suficientă pentru a acoperi orice necesar de capital care ar putea apărea după publicarea rezultatelor testelor de stres'.
Săptămâna trecută, băncile elene s-au întâlnit cu câţiva deţinători de obligaţiuni şi au discutat posibilitatea unor 'debt swaps' (conversia unor datorii mai vechi în acţiuni sau participaţii la capital) pentru a-şi repara bilanţurile, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
Eurobank Ergasias şi Alpha Bank vor să ceară investitorilor să schimbe în acţiuni titluri de valoare, de un miliard de euro şi, respectiv, 1,94 miliarde de euro. National Bank of Greece (NBG) ar putea, de asemenea, să ia în considerare conversia unor datorii mai vechi în obligaţiuni, în funcţie de preţul pe care îl va obţine din vânzarea subsidiarei din Turcia, Finansbank, susţin sursele.
Şi Piraeus Bank a lansat o ofertă de schimb pentru deţinătorii de obligaţiuni, pentru a-şi majora capitalul, afectat de mediul economic dificil din Grecia. Deţinătorii de titluri de valoare de 1,1 miliarde de euro (1,26 miliarde de dolari) pot schimba câteva obligaţiuni sau toate pentru recipise non-transferabile, a anunţat Piraeus Bank. Investitorii vor primi numerar sau acţiuni în schimbul recipiselor. Oferta a fost făcută pentru majorarea bazei de capital, a informat Piraeus.
Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) – principalul acţionar al băncilor elene – va acoperi orice necesar suplimentar de capital, dacă acesta nu poate fi obţinut de pe pieţe, susţin sursele.
Profitabilitatea băncilor elene este afectată de restricţiile asupra mişcărilor de capital, introduse în iunie, de creşterea ratei creditelor neperformante şi de noile măsuri de austeritate impuse în schimbul celui de-al treilea pachet de asistenţă financiară pentru Grecia.
Depozitele băncilor elene au crescut uşor în august, după 10 luni de declin, dar rămân la cel mai scăzut nivel din mai 2003, arată datele publicate luna trecută de Banca Centrală a Greciei.
Depozitele persoanelor fizice şi juridice la băncile din Grecia au urcat luna trecută cu 305 milioane de euro, la 121,14 miliarde de euro (135,2 miliarde de dolari). În iulie, depozitele se situau la 120,83 miliarde de euro.
După ce premierul Alexis Tsipras a introdus restricţii asupra mişcărilor de capital, retragerile de depozite din băncile greceşti au încetinit, în condiţiile în care în primele luni ale anului deponenţii greci au scos peste 43 de miliarde de euro din conturile lor bancare, sau 26,5% din totalul economiilor.
Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.
AGERPRES