Cladirea cu patru etaje de pe strada Matei Millo, numarul 7, din Bucuresti, nu are lift. Pana la ultimul etaj, unde se afla birourile Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA), politistii, oameni si ei, impinsi de datorie si de stransa colaborare cu functionarii oficiului, trebuie sa urce destule trepte. Dificila misiune, mai ales pe o caldura care i-a imbatat chiar si pe eroii lui Nenea Iancu. Dar lipsa liftului este un moft fata de problemele complexe cu care se confrunta ORDA.
Infiintat in urma cu trei ani, oficiul este un organism guvernamental cu autoritate unica pe teritoriul tarii in ceea ce priveste evidenta, observarea si controlul aplicarii legislatiei dreptului de autor si a drepturilor conexe. Potrivit Legii nr. 8/1996, principalele atributii ale institutiei sunt exercitarea controlului aplicarii legii amintite si supravegherea organismelor de gestiune colectiva a drepturilor de autor. Mai precis spus, ORDA are un rol de constatare a incalcarii legii. Oficiul are misiunea de a sesiza incalcarea legii, prin incheierea de procese-verbale de constatare, in conditiile prevazute de Codul de procedura penala; apoi, inainteaza aceste dosare organului competent de ancheta, in speta Politiei. La randul sau, Politia depune dosarul la Parchet si piratul este adus in fata instantei. Teoria este intotdeauna frumoasa si demna de aplaudat. Aplauze s-au auzit in urma cu trei ani, cand a fost adoptata legea si cand s-a nascut ORDA, mai ales din partea detinatorilor de licente audio-video care, pana atunci, erau jefuiti fara probleme. De atunci, ecoul aplauzelor s-a stins.
Nascut cu mare entuziasm, ORDA este in prezent un organism care de-abia se mai tine pe picioare. Singurul sprijin financiar de care se bucura vine de la bugetul statului. In 1998, ORDA, institutie cu „acoperire nationala”, a avut un buget alocat de 1,15 miliarde lei. Anul acesta, Ministerul Finantelor a fost mai „darnic”, alocandu-i 1,2 miliarde lei. Cu acesti bani, activitatea ORDA este aproape paralizata la jumatatea anului in curs. Rodica Parvu, directorul general al oficiului, spune ca aceasta suma este mai mica decat fondul de salarii al conducerii Consiliului National al Audiovizualului. (Nu-i mai putin adevarat ca si membrii CNA sustin ca bugetul lor de cheltuieli este insuficient pentru o activitate normala). Comparatia dnei Rodica Parvu nu este facuta conform obiceiului „sa moara capra vecinului”, dar aceasta dovedeste lipsa de interes a guvernantilor fata de o activitate foarte importanta. Pentru ca furtul unui CD-ROM sau al unei casete audio (copiere, multiplicare si comercializare) este la fel de grav cu furtul unei…flote navale. Chestiune de mentalitate!
Salariile inspectorilor nu depasesc 1,2 milioane lei
Cum arata ORDA cu un buget de 1,2 miliarde lei? Oficiul are un singur automobil, pus la dispozitia directorului general, dar si acesta sta cuminte in parcare, pentru ca nu sunt bani pentru benzina. Facturile telefonice nu sunt platite la timp, si din acest motiv, de multe ori functionarii se trezesc ca sterg praful de pe aparatele telefonice. De asemenea, si facturile reprezentand cheltuielile gospodaresti sunt restante. Hartia de xerox, de fax si tusul pentru imprimanta sunt obiecte de lux. Despre Internet si e-mail, cai de comunicare, absolut necesare, cu organismele de profil internationale se va putea vorbi, probabil, in secolul urmator. In aceste conditii precare, ORDA nu are nici o posibilitate financiara de a reprezenta tara la diferite congrese si manifestari internationale. „Astfel, Romania, prin organismul sau autorizat, nici nu exista in lume”, spune Constanta Moisescu, director general adjunct ORDA.
Lipsurile sunt ca pietrele de moara; dar oamenii care lucreaza la ORDA? Cei noua inspectori nu au posibilitatea sa acopere toata tara. Oficiul nu are bani de deplasari sau diurne. Daca un detinator de licenta, aflat in provincie, face o reclamatie la oficiu ca a fost piratat, acesta trebuie sa-i asigure inspectorului ORDA (care va lua legatura cu politia locala pentru constatarea la fata locului) deplasarea si diurna. In acest fel, multi pagubasi, cu o forta financiara modesta, nu-si permit luxul de a plati deplasarea inspectorului si renunta la reclamatie. Se poate spune ca, in prezent, activitatea ORDA in provincie este inexistenta. Salariul brut al unui inspector este 1,2 milioane lei. Toti inspectorii au studii superioare. Nu stau prea mult la ORDA, gasindu-si slujbe la firme private. Oricate controale ar face inspectorii ORDA, oricate dosare de constatare ar inainta Politiei, oricat de harnici ar fi primesc acelasi salariu de mizerie, pentru o munca laborioasa si nu lipsita de riscuri, stiindu-se ca piratii pot deveni agresivi cand interesele lor sunt afectate.
Aplicarea legii
nu a starpit pirateria
Tabloul ORDA (intitulat la repezeala si fara ironie „Natura moarta fara lift”) este deosebit de incurajator pentru pirati. Acestia pot sa actioneze fara griji; sunt sanse minime ca cineva sa-i deranjeze. In ciuda dificultatilor financiare, ORDA a intreprins 661 de actiuni in perioada 1 iulie 1998 – 11 mai 1999. Nici un dosar spectaculos nu a fost solutionat pana acum de catre instantele judecatoresti. Cauzele sunt numeroase: birocratia sistemului judiciar, termenele de judecata extrem de lungi care ii determina pe reclamanti sa renunte la judecata, mentalitatea unor procurori care considera neimportante actele de piraterie. Fata de anul 1995, fenomenul de piraterie (audio-video, software, etc.) nu a scazut drastic in cei trei ani de la aplicarea Legii nr. 8 si de la infiintarea ORDA. Exista lege, exista ORDA, dar fara bani, exista si pirati. O coabitare cat se poate de fireasca pentru o tara saraca.