Cu o mina de plastic se pot scrie 1.800 m de text, cu una de metal, 3.000 m, iar cu una tip Parker, 10.000 m. La moda sunt, acum, pixurile numite roller si fineliner (costa intre 6.000-15.000 lei), practice pentru ca folosesc cerneala lichida, nu mina, si scriu subtire (0,8-1,2 mm). Insa cele mai cautate sunt pixurile de unica folosinta. Preturile mari pentru omul obisnuit sunt explicate de faptul ca la pretul importatorului se adauga TVA si un adaos comercial de 30-40%.
Piata de stilouri scolare este pe linie moarta – desi pretul lor este de aproximativ 25.000 lei si sunt frumos colorate -, ele fiind achizitionate numai de elevii din clasele I-IV. Firmele se straduiesc sa cucereasca doua segmente: angrosistii si companiile mari. Pe de alta parte, orice firma, fie ea cat de mica, isi incearca norocul pe piata de obiecte promotionale. Un pix personalizat, cu mecanism, costa de la 2.500 lei in sus. Dar toti sunt de acord ca in nordul Moldovei este cea mai proasta piata.
O problema comuna este lipsa acestor produse in supermarketuri, unde cumparatorul sa le poata incerca – doi dintre interlocutori ne-au relatat ca au incercat sa incheie contracte cu Megaimage, dar li s-a spus ca inca nu exista spatii pentru asa ceva. In ceea ce priveste reteaua Metro, toti interlocutorii au declarat ca exista anumite divergente, intrucat au fost nevoiti sa reduca gama de articole pe care le comercializeaza acolo din cauza neintelegerii in privinta preturilor.
Produsele romanesti
nu sunt cautate
Singura fabrica romaneasca din domeniu este Flaro SA Sibiu, care produce articole de scris standard, nu de lux, segmentul de piata caruia i se adreseaza fiind cel cu venituri mici si medii. Pretul de livrare variaza intre 200 si 2.000 lei la pixuri si 850-15.300 lei la stilouri (sume fara TVA). „Daca pana in 1990 am detinut 95% din piata, astazi mai avem doar 5%, pentru ca au aparut multi importatori”, sustine Cristian Barbuc, director comercial. Vanzarile au scazut de la 20.000.000 pixuri, in 1990, la 425.000, in 1998.
Directorul Barbuc recunoaste ca, in lipsa investitiilor, produsele nu sunt competitive. Utilajele sunt depasite fizic si moral, tehnologiile vechi (1970), iar materia prima interna este de calitate scazuta. Concurenta importurilor este acerba: articolele de scris din Uniunea Europeana sunt scutite de plata taxelor vamale. De aceea, piata este invadata de articole standard si de lux care, datorita designului si ambalajului atragator, precum si pretului comparativ cu cel de la Flaro, sunt mai solicitate pe piata interna. „Principalii beneficiari sunt centrele de librarii si angrosistii; de cele mai multe ori, acestea nu platesc la livrare contravaloarea marfii, asa incat ne confruntam cu dificultati la incasarea creantelor”, spune Cristian Barbuc.
Firma Austral este reprezentanta in exclusivitate a companiei Schneider (Germania). Cifra de afaceri pe 1998 a fost de 4 milioane USD, firma vanzand peste un milion de instrumente de scris, iar cota de piata estimata este de 30%. Opinia lui George Anghel, director, este ca modul de vanzare, si nu pretul, vinde marfa, asa ca aceasta se vinde prin agenti si magazine particulare. Insa obiectivul principal este in acest an piata de advertising. „Vanzatorii din librarii nu cunosc detalii tehnice. Intr-un fel vinzi un pix cuiva care castiga bani de pe urma lui, si altfel cuiva care scrie cu el”, sustine George Anghel. Singura lui problema este lipsa unor legi de protectie impotriva tepelor.
Lecom este o firma de papetarie romano-germana, reprezentantul marcilor Rotring si Pelikan – pixuri de unica folosinta, stilouri scolare si de lux. „Acestea sunt cumparate de persoane de peste 40 de ani, care doresc ceva clasic si care isi permit sa scoata din buzunar intre 300.000 si 4.000.000 lei”, spune Claudia Rosu, director comercial. 70% din marfa provine din Germania, restul din Cehia, Franta, Belgia. Cifra de afaceri totala in 1998 a fost de 55 miliarde lei. „Ne adresam doar revanzatorilor, 88% din cifra de afaceri fiind reprezentata de librarii si angrosisti. Restul sunt clienti ocazionali si reteaua Metro”. In opinia sa, pentru ca de obicei pixurile se pierd, lumea prefera ceva ieftin. Cel mai bine se vand seturile Rotring, formate din pix cu mecanism si creion mecanic.
Problemele de legislatie sunt nenumarate
RTC Holding este, din iulie 1998, parte a concernului international Arjo Wiggins Appleton (grup de firme din domeniul hartiei). Importa instrumente de scris din Germania (Rotring, Senator, Edding), Italia (Uniball, Dobel), Cehia. Dana Zavoianu, purchasing manager, apreciaza ca cea mai importanta problema este „concurenta produselor pirat, care seamana perfect cu cele originale, dar nu sunt de aceeasi calitate”, iar asta are consecinte negative asupra tuturor. Cel mai bine se vand pixurile de unica folosinta. Cifra vanzarilor la instrumente de scris a crescut de la 875.000 DM in 1995, la 3,6 milioane DM in 1998.
Byblos Trading aduce din Austria, Italia, Germania si, recent, din Turcia seturi de pixuri; de asemenea, personalizeaza pixuri la comanda. „80% din clientii nostri vor lucruri din ce in ce mai ieftine. Romanii sunt conservatori, iar obiceiurile de consum sunt strans legate de buzunar”, ne-a declarat directorul firmei, Misu Gheorghe. Pentru domnia sa, piata este in scadere, iar cifra de afaceri pe 1998 reprezinta 23% din cea pe 1997; s-au vandut doar 2.000 de seturi.
Dificultatile mentionate de domnia sa sunt multiple; de exemplu, din China nu se pot aduce decat cantitati foarte mari de marfa – un container -, e adevarat, la preturi foarte mici. Marfa se inregistreaza in contabilitate la valoarea istorica; daca ea a venit in 1995 la 1 USD bucata si se vinde peste un an la jumatate de pret, diferenta dintre cursul de schimb al dolarului este considerata profit si se impoziteaza ca atare. Legile legate de sistemul vamal apar azi si se aplica tot de azi. „Daca am fost plecat dupa marfa, trebuie sa las TIR-ul in vama doua-trei zile, pana obtin hartiile necesare si pierd o gramada de bani…”. Mai mult, datoriile fata de stat apar in momentul facturarii marfii; banii se incaseaza in cateva luni, dar taxele trebuie platite.
Cea mai mare dificultate a firmelor din domeniu este lipsa unei retele organizate de distributie, in afara centrelor de librarii. Iar problema acestora din urma este ca vireaza banii in sapte-opt luni de la livrarea marfii, iar vanzatorii nu-si dau interesul.
Pe langa firmele care aduc instrumente de scris cu acte in regula, exista zeci de „intreprinzatori” carora le vine ideea sa importe din cand in cand pixuri, evident la preturi care sparg piata. In plus, sunt alte firme al caror obiect de activitate este acesta, dar care aduc stocuri – mai ales din Italia – si le vand la preturi foarte mici.