Tinand cont de expansiunea localurilor de tip fast-food, Romania parea pana de curand o piata foarte buna pentru astfel de investitii. In aceste spatii unde se imbina serviciul rapid cu facilitatile unui restaurant clasic, intalnim consumatori apartinand tuturor categoriilor sociale, profesionale si de varsta: de la copii de 3-4 ani, la pensionari, de la studenti singuratici la grupuri de prieteni si familii. Cu totii cauta o alternativa la modul traditional de a manca.Din cercetarea realizata d
Tinand cont de expansiunea localurilor de tip fast-food, Romania parea pana de curand o piata foarte buna pentru astfel de investitii. In aceste spatii unde se imbina serviciul rapid cu facilitatile unui restaurant clasic, intalnim consumatori apartinand tuturor categoriilor sociale, profesionale si de varsta: de la copii de 3-4 ani, la pensionari, de la studenti singuratici la grupuri de prieteni si familii. Cu totii cauta o alternativa la modul traditional de a manca.
Din cercetarea realizata de firma Mercury Marketing and Research Consultants, special pentru revista „Capital”, reiese ca, majoritatea clientilor care intra intr-un fast-food – 63,1% – sunt tineri care au intre 15 si 30 de ani. Preparatele cele mai solicitate sunt pizza, cartofii prajiti, hamburgerii, salatele, prajiturile, inghetata, crenvurstii si kebabul.
Decizia de a lua masa in oras la un anumit fast-food este dictata de calitatea preparatelor, curatenia localului, atitudinea personalului, timpul de asteptare si preturile practicate. Distanta fata de domiciliu, spatiile dintre mese si posibilitatea de a fuma sunt aspecte mai putin importante.
Spring Time este o retea de fast-food-uri care si-a inceput activitatea in Romania in 1992. In prezent, detine cinci localuri in Bucuresti si trei in provincie si are zilnic aproximativ 15.000 de clienti, majoritatea studenti, oameni de afaceri si functionari. „Nu imi permit sa ma hazardez spunand ca bucatariile individuale vor disparea, dar sunt sigur ca in viitorul apropiat majoritatea orasenilor vor frecventa des fast-food-urile pentru ca vor economisi si timp, si bani, este de parere Ahmed Khouah, director general la Spring Time Holding.
Mai bine mai putin
decat deloc
Fast-food-ul Di Apollo din Pasajul Universitatii s-a deschis in septembrie 1995. Asezarea in centrul Capitalei, intr-o zona cu circulatie intensa, nu este deloc un atu, asa cum ar putea sa para. Cei care ii trec pragul sunt oameni cu venituri modeste care, in lipsa unui automobil personal sau a banilor pentru benzina, calatoresc cu metroul. Sunt, de regula, persoane grabite sa ajunga la scoala sau la serviciu si care trebuie sa fie prea flamande pentru „a face halta. Situarea in pasajul subteran constituie un motiv in plus pentru clienti sa ocoleasca acest local, mai ales vara, cand sunt preferate gradinile si terasele. Pe langa faptul ca numarul consumatorilor este modest – intre 3.000-3.500/zi – firma care a investit in noul „look al Pasajului Universitatii, impreuna cu Primaria Capitalei, are mari cheltuieli cu pastrarea curateniei si plata bodyguarzilor, locul fiind bantuit de tot felul de indivizi dubiosi.
Puiul este un aliment agreat de orice religie si prezent in bucataria oricarei tari. Nu este de mirare, asadar, ca localul KFC de pe Bulevardul Magheru, care ofera meniuri pe baza de pui, este aproape tot timpul aglomerat. Cifra anuala de afaceri este de aproximativ doua milioane USD, iar investitia apartine US Food Network SRL, operator KFC Romania.
Cele trei restaurante Pizza Hut din Bucuresti – ca si cel de-al patrulea care se va deschide anul acesta in Constanta – sunt o investitie a companiei American Restaurant System SA. Cifra anuala de afaceri este de aproximativ patru milioane USD. Meniul variat, cu oferte speciale de sarbatori sau in perioadele de post, vine in intampinarea multor consumatori.
„Chiar daca puterea de cumparare a scazut mult, se pastreaza un echilibru prin cresterea numarului de tranzactii zilnice, desi valoarea acestora este mai mica, ne spune Carmen Marcau, de la Departamentul marketing. Cu alte cuvinte, numarul clientilor nu scade, dar acestia comanda mai putin sau produse mai ieftine.
Un loc preferat
de cei mici
Impresionat de modul in care fratii Mac si Dick McDonald reuseau sa serveasca, in timp record, un mare numar de soferi infometati in restaurantul lor din Califormia, Ray Kroc a negociat cu acestia un contract care ii permitea sa foloseasca sistemul lor de vanzari si numele companiei.
Astazi exista aproximativ 24.800 de restaurante McDonalds in intreaga lume, care deservesc zilnic peste 40 milioane de clienti. In Romania, primul local de acest tip s-a deschis in 1995. Numarul acestora a ajuns in prezent la 38, ceea ce reprezinta o investitie de aproximativ 49 milioane USD. La sfarsitul anului 1998, compania a lansat sistemul propriu de franchising in Romania, restaurantul McDrive Brasov fiind primul local de acest gen. Impresionanta retea de restaurante McDonalds deserveste zilnic peste 70.000 clienti romani. Dintre acestia, o mare parte sunt copii, care nu contenesc sa-si manifeste incantarea la descoperirea surprizelor ce insotesc meniul sau la vederea delicioaselor inghetate. Pentru anul in curs, cifra de afaceri preconizata de catre McDonalds Romania este de peste 30 milioane USD.
„Din cauza deteriorarii grave a mediului economic national si a scaderii puterii de cumparare a populatiei, este destul de greu de atins aceasta prognoza, afirma Cristian Savu, director relatii publice la McDonalds Romania.
O eventuala neindeplinire a acestor previziuni va atrage automat si o reducere a investitiilor pe care compania intentioneaza sa le faca in anul 2000 in Romania: este vorba de zece noi restaurante, ceea ce ar presupune o investitie de peste 13,5 milioane USD si crearea a inca 900 de locuri de munca, pe langa cele 2.000 deja create.
Instabilitatea legislativa si aparitia de noi taxe peste noapte afecteaza direct planurile de afaceri ale tuturor investitorilor. „Taxa pe cafea este mai mare decat volumul total al vanzarilor pe care le inregistram la acest produs, precizeaza Cristian Savu.
Ca urmare a scaderii dramatice a puterii de cumparare a populatiei, segmentul de piata tintit initial de catre cei care au investit in fast-food-uri pare sa se ingusteze. In ultima perioada, produsele lor au devenit mai putin accesibile celor cu venituri mici si chiar medii. Totusi, indiferent de puterea financiara de care dispun, amatorii de pizza, de hamburgeri sau de saorma nu se arata intimidati de cresterea preturilor, specialitatile occidentale sau arabesti facand in continuare o concurenta reala sarmalelor si mititeilor.