Societatea Naţională Plafar se află într-o situaţie critică. Dacă în următoarea săptămână nu va reuşi să-şi achite datoriile de patru milioane de euro, producătorul de plante medicinale va fi obligat să-şi închidă porţile. Uriaşa sumă care ameninţă prăbuşirea Plafar reprezintă datoriile acumulate la bugetul de stat, înregistrate din 1990 până în prezent. Aurel Niculae, directorul general al Plafar, este optimist: societatea se va salva prin vânzarea unor
Societatea Naţională Plafar se află într-o situaţie critică. Dacă în următoarea săptămână nu va reuşi să-şi achite datoriile de patru milioane de euro, producătorul de plante medicinale va fi obligat să-şi închidă porţile.
Uriaşa sumă care ameninţă prăbuşirea Plafar reprezintă datoriile acumulate la bugetul de stat, înregistrate din 1990 până în prezent. Aurel Niculae, directorul general al Plafar, este optimist: societatea se va salva prin vânzarea unor active: terenuri agricole, clădiri, o fabrică dezafectată, spaţii comerciale şi… un apartament de două camere în Cluj-Napoca. În plus, vor fi disponibilizaţi 110 angajaţi din cei 328 existenţi în acest moment.
Societatea nu se află pentru prima dată la zid, cu „eşarfa legată la ochi“, aşteptând execuţia. La începutul anului, „glonţul“ pe care era înscris „faliment“ i-a trecut pe lângă… pliculeţele cu ceaiuri. Atunci, conducerea Plafar a întocmit un program de restructurare şi, printr-o ordonanţă de urgenţă, compania a beneficiat de o perioadă de graţie de şase luni pentru a-şi plăti datoriile. Aflată în administrare specială, societatea a fost transferată din portofoliul Ministerului Economiei în curtea AVAS. Acum, în pragul scadenţei, Plafar se află în aceeaşi situaţie. Deşi recunoaşte că planul de restructurare a întârziat două-trei luni, Aurel Niculae susţine că are soluţia pentru a strânge cele patru milioane de euro. „Vom vinde în principal acele active care nu au legătură cu obiectul nostru de activitate.“
Concedieri şi sucursale desfiinţate
Astfel, două din cele opt sucursale pe care compania le deţine, Botoşani şi Constanţa, vor fi desfiinţate, iar filialele de la Craiova, Brăila şi Roman vor fi restructurate în proporţie de 50%. „Celelalte trei, Timişoara, Cluj şi Braşov, vor rămâne cu «motoarele în plin». Acolo vom disponibiliza doar 10% din personal“, spune Niculae. Directorul are grijă să precizeze că oamenii disponibilizaţi vor primi două salarii compensatorii, conform legii, şi în funcţie de vechime, timp de 24 de luni, un ajutor de şomaj de aproximativ 75-80% din venitul mediu. „Am avut probleme în a-i convinge pe oameni să nu se înscrie pe listele de disponibilizări pentru că salariile sunt proaste la Plafar“, susţine directorul general al companiei.
Planuri de lansare pe piaţa Ice Tea
În câteva zile, Plafar va vinde prin licitaţie cu strigare, o serie de active. Lista este impresionantă… „Balul“ va fi deschis de un teren de 362 de hectare la Rast (judeţul Dolj). Despre acesta, Niculae susţine că nu are o valoare prea mare, datorită faptului că a fost inundat, la fel ca şi cele 20 de hectare de teren scoase la vânzare în comunele Otelec şi Ionel din judeţul Timiş. Bani puţini sunt aşteptaţi să vină şi din judeţul Constanţa, unde compania scoate la vânzare aproximativ 6.000 de metri pătraţi de teren agricol în comuna Cogealac. Acestea par să fie activele neatractive. „Perlele“ societăţii sunt la Botoşani, unde vor fi scoase la licitaţie mai multe clădiri şi un teren de 4.000 de metri pătraţi, bine poziţionat în oraş. O sumă „frumuşică“ mai este preconizată şi din vânzarea unui teren de 6.000 de metri pătraţi în Timişoara. Alte surse de bani sunt aşteptate să provină din vânzarea fostei fabrici de la Dej, împreună cu 12.000 de metri pătraţi de teren, şi din mai multe construcţii aflate la Zalău, cu un teren aferent de 6.000 de metri pătaţi.
Aurel Niculae crede că banii obţinuţi îi vor ajunge nu numai să scape de datorii, dar să facă şi investiţii. Aşa încât, Plafar a plusat, anunţând scoaterea la vânzare a celor 14 magazine pe care societatea le mai deţine prin ţară, precum şi a unui apartament de două camere la Cluj. „Ideea este să ne concentrăm pe ce ştim să facem: producţia de ceaiuri. Viaţa ne-a demonstrat că nu suntem un foarte bun organizator şi nu am reuşit să gestionăm foarte bine reţeaua proprie de magazine“, explică Niculae. Astfel, compania intenţionează să atace piaţa de Ice Tea, aşa încât, din primul an în care va produce această „răcoritoare“, să atingă o cotă de 10%. „Ţinând cont de piaţa de profil, investiţia necesară, de aproximativ 1,5 milioane euro, ar fi recuperată într-un an“, crede Niculae.
Toate aceste măsuri, de la vânzare de active, la disponibilizarea de personal şi la demararea unui plan ingenios de investiţii, au drept obiectiv să pregătească societatea pentru privatizare. Plafar deţine 30% din piaţa românească de ceaiuri, iar împreună cu terenurile şi clădirile care i-au mai rămas ar putea fi atractivă pentru eventuali investitori.
Afaceri Şi datorii
În 2005, SN Plafar a înregistrat o cifră de afaceri de 6,5 milioane de lei, iar în 2006 a avut afaceri de 9,5 milioane de lei. Pentru acest an este estimată o cifră de afaceri de 15 milioane lei.
Datoria Plafar era acum doi ani de 15,4 milioane lei. Anul acesta, datoria a scăzut la 13 milioane lei. Salariul mediu în societate este de circa 800 de lei.
Compania, înfiinţată în 1948, deţine 30% din piaţa ceaiurilor din România. Concurenţii acesteia sunt Fares Orăştie, companie desprinsă din Plafar, şi polonezii de la Celmar şi Belin.
Strategie
«Ideea este să ne concentrăm pe ce ştim să facem: producţia de ceaiuri. Viaţa ne-a demonstrat că nu suntem un foarte bun organizator şi nu am reuşit să gestionăm foarte bine reţeaua proprie de magazine.»
Aurel Niculae, director general SN Plafar