Plafon pentru gaze naturale în Europa. Măsura impusă în februarie ar putea fi prelungită

Comisia Europeană analizează o posibilă prelungire a unui plafon la preţul gazelor naturale. Totul vine pe fondul îngrijorărilor că sabotajul conductei din Marea Baltică şi conflictul din Orientul Mijlociu ar putea duce la o nouă creştere a preţurilor la iarnă, notează Financial Times.

Preţurile au ajuns până la un maxim istoric de 300 de euro pentru un Megawatt oră, în cel mai grav moment al crizei energetice provocate de reducerea livrărilor de gaze ruseşti. Totuşi, a fost pentru o perioadă scurtă de timp.

Ulterior, statele membre au căzut de acord că un plafon va intra în vigoare dacă preţurile ating nivelul de 180 de euro pentru un Megawatt oră timp de trei zile consecutive.

Comisia Europeană susţine acum că „nu există indicii referitoare la existenţa unor efecte negative”, după intrarea în vigoare a plafonării. În plus, preţul gazelor naturale este acum cu aproape 90% sub nivelul la care era anul trecut.

Plafonarea preţului gazelor naturale a fost adoptată în primăvară după mai multe săptămâni de discuţii tensionate între statele membre. Germania şi Austria s-au opus iniţial, de teamă că măsura va distorsiona pieţele şi va agrava problemele cu aprovizionarea.

Însă Comisia Europeană precizează că plafonarea nu a avut un impact asupra importurilor de gaze în blocul comunitar.

Impactul războiului din Israel. Europenii se tem şi de sabotaje

Mai mulţi diplomaţi europeni au declarat pentru Financial Times că, în pofida scăderii preţurilor la energie şi a faptului că gradul de umplere a depozitelor de gaze din UE este la un nivel record, aprovizionarea cu gaze a iarnă ar putea fi afectată de războiul dintre Israel şi Hamas precum şi de potenţialele sabotaje ale infrastructurii de gaze.

„Nu ştim ce se va întâmpla în acest an. Avem situaţia din Israel şi nu ştim cum asta va afecta importurile din Orientul Mijlociu”, a declarat un diplomat european.

Sursele au adăugat că recenta sabotarea unei conducte de gaze din Marea Baltică este un alt motiv de îngrijorare şi că „ar fi bine să avem o poliţă de asigurare”.

Dependenţa Europei de energia non-regenerabilă şi importuri, un risc de securitate

Potrivit Financial Times, Germania se numără printre un grup de zece state membre care au semnat un document iniţiat de Austria. În acesta, se cere un accent mai mare pe energia din surse regenerabile, inclusiv o majorare a ţintei UE, conform căreia în 2030 ponderea energiei din surse regenerabile ar trebui să fie de 42,5%, până la 45%.

În acest document, trimis zilele trecute la Bruxelles, mai este cerută de asemenea prelungirea unei legislaţii separate care permite statelor membre să accelereze procedurile de acordare de autorizaţii pentru parcuri de centrale eoliene şi fotovoltaice.

„Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei scoate la lumină vulnerabilitatea Europei din cauza dependenţei sale de energia non-regenerabilă şi importurile de materii brute vitale.

Această dependenţă este un risc de securitate care alimentează inflaţia, cu efecte negative asupra coeziunii sociale şi competitivităţii”, se precizează în document.

Germania şi Franţa presează Comisia să prelungească prevederile privind ajutoarele de stat care permit guvernelor să acorde un sprijin semnificativ consumatorilor care se confruntă cu preţuri mari la energie din cauza războiului. Aceste măsuri ar urma să expire la 31 decembrie 2023.

Comisia Europeană urmează să prezinte luna viitoare o propunere în care să confirme care din măsurile de urgenţă în domeniul energiei, printre care se numără plafonarea preţului gazelor, măsurile referitoare la acordarea de autorizaţii sau reglementările referitoare la împărţirea livrărilor de gaze între statele membre, ar trebui prelungite, mai indică Financial Times.