UPDATE
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat marți seara că nu a fost luată încă o decizie finală cu privire la continuarea actualei scheme de plafonare și compensare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale, în contextul în care reglementările actuale expiră pe 31 martie. Burduja a făcut apel la răbdare, subliniind că decizia urma să fie luată după adoptarea bugetului de stat, lege publicată luni în Monitorul Oficial.
„Așa cum am declarat de la început, decizia privind mecanismul de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale va fi luată în Guvern după adoptarea bugetului, în baza scenariilor discutate și analizate încă de la mijlocul anului trecut. Deci, ne așteptăm ca până la finalul săptămânii viitoare să avem o decizie finală. Un lucru este cert, scopul nostru este să ne asigurăm că fiecare familie are acces la energie la un preț acceptabil, în măsura necesară pentru stabilitatea bugetelor familiilor și fără a deveni o povară pentru gospodării și mediul economic românesc”, a transmis ministrul, într-o postare pe contul de Facebook.
Scenariile analizate de Ministerul Energiei
Ministrul a explicat că la Ministerul Energiei au fost discutate mai multe scenarii, inclusiv continuarea actualului mecanism pe o perioadă tranzitorie sau redirecționarea măsurilor de sprijin către consumatorii vulnerabili, printr-un sistem de carduri de energie. Burduja a subliniat că nu s-a luat încă nicio decizie oficială privind cardurile de energie și a asigurat publicul că ministerul analizează detaliile pe modele complexe pentru a lua cea mai bună decizie.
Un alt punct important a fost faptul că, indiferent de scenariul ales, obiectivul principal rămâne asigurarea unui preț accesibil pentru fiecare familie, menținând un echilibru între bugetul de stat și gradul de suportabilitate al consumatorilor și al participanților la piață. Scenariile vor fi discutate cu toate entitățile relevante, iar decizia finală va fi luată de Guvern și comunicată public.
„În ultima perioadă au apărut informații în spațiul public despre cardurile de energie care ar urma să fie distribuite în 2025. Este important să clarific situația: nu s-a luat nicio decizie oficială în această privință. Este important să analizăm de zece ori și să luăm cea mai bună decizie. Știu că nerăbdarea este mare și vă asigur că lucrăm aplicat, pe modele complexe, pentru a identifica cea mai bună soluție”, a scris ministrul.
Provocările pieței de energie și comparațiile internaționale
Burduja a atras atenția asupra instabilității pieței de energie, menționând creșterea prețului gazelor naturale pe piețele internaționale, cauzată de tensiunile geopolitice din regiune și deciziile Federației Ruse. În acest context, ministrul a subliniat că Polonia a prelungit mecanismul de plafonare a prețurilor până în septembrie 2025 și că România trebuie să răspundă rapid la schimbările pieței, pentru a lua deciziile corecte privind sprijinul consumatorilor.
Referitor la impactul actualului mecanism de plafonare, Burduja a subliniat că românii plătesc printre cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană, ocupând locul al 4-lea pentru energia electrică și locul al 5-lea pentru gaze naturale, conform datelor Eurostat.
„Ele vor fi discutate cu toate entitățile relevante din sector, iar o decizie se va lua în Guvern și va fi comunicată public, clar și răspicat. Dorim să restabilim funcționarea normală a pieței libere, într-o manieră rațională și graduală, astfel încât să evităm dinamicile bruște ale facturilor la energie. Încă suntem într-o situație instabilă pe piața de energie, prețul gazelor a crescut în ultima perioadă pe principalele burse, urmare a tensiunilor geopolitice din regiune, a deciziilor Federației Ruse și a gradului de înmagazinare la nivelul întregii Uniuni Europene”, a transmis demnitarul.
Planurile de investiții și creșterea producției de energie
Ministrul a reafirmat că soluția pe termen lung pentru reducerea prețurilor este creșterea capacității de producție a energiei electrice și gazului în România. În acest sens, guvernul a lansat un plan ambițios de investiții, cu o valoare de peste 14 miliarde EUR, fonduri europene atrase pentru modernizarea sistemului energetic național. Fiecare megawatt (MW) nou adus în sistem este considerat o oportunitate pentru facturi mai mici pentru cetățeni și companii.
„Și noi trebuie să răspundem în mod continuu la schimbările care au loc pe piață și să luăm deciziile corecte cu privire la formele de sprijin suplimentar pentru consumatorii de energie. Subliniez încă o dată că mecanismul actual a făcut ca românii să plătească printre cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană. Plătim al 4-lea cel mai mic preț la energie electrică și al 5-lea cel mai mic la gaze naturale, pe datele Eurostat”, a scris ministrul.
Bugetul Ministerului Energiei pentru anul 2025 reflectă o creștere semnificativă, de aproximativ 150% față de anul precedent. Majoritatea fondurilor sunt alocate pentru investiții în sistemul energetic național, prin intermediul Fondului pentru modernizare și PNRR, 86% din bugetul ministerului fiind destinat proiectelor energetice.
„De aceea am lansat cel mai ambițios plan de investiții de după 1989, cu peste 14 miliarde EUR fonduri europene atrase pentru sistemul energetic național. Fiecare MW nou înseamnă o șansă mai mare pentru facturi mai mici pentru români și pentru companiile românești. Efectele pozitive ale acestor proiecte se vor simți în anii ce vor urma”, explică ministrul.
ȘTIRE INIȚIALĂ
Guvernul ia în considerare prelungirea schemei de plafonare a prețurilor la gaze până în 2026
Plafonare prețuri. În cadrul unei discuții recente la nivel guvernamental, autoritățile analizează posibilitatea prelungirii actualei scheme de plafonare a prețurilor pentru gaze naturale până în aprilie 2026 și continuarea acesteia cel puțin trei luni pentru energia electrică.
Decizia este încă în faza de analiză, iar sursele guvernamentale subliniază că scopul principal este protejarea consumatorilor în contextul instabilității regionale și al creșterii prețurilor gazului pe piețele internaționale, scrie economedia.ro.
Ministerul Energiei a explicat, pe 30 ianuarie, că este esențial să se găsească soluții care să sprijine populația în fața majorărilor prețurilor energiei.
„Scenariul de bază rămâne prelungirea actualei scheme pentru o perioadă determinată”, a afirmat ministerul, făcând referire atât la prețurile gazelor, cât și la măsurile care vizează stabilitatea pieței.
De asemenea, autoritățile urmăresc și măsuri pe termen scurt pentru a îmbunătăți lichiditatea pe piața de energie, prevenind astfel posibile creșteri artificiale ale prețurilor.
Securitatea energetică a României nu este pusă în pericol
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a oferit asigurări că securitatea energetică a României nu este pusă în pericol, chiar dacă, în anumite perioade, este necesară suplimentarea gazelor prin importuri. Acesta a explicat că, deși temperaturile scăzute au condus la un consum crescut și la golirea mai rapidă a depozitelor, producția internă rămâne principala sursă de aprovizionare.
România produce zilnic aproximativ 25 de milioane de metri cubi de gaz, la care se adaugă extracția din depozite, ce variază între 19 și 20 de milioane de metri cubi. Cu toate acestea, pe fondul temperaturilor scăzute din această iarnă, depozitele s-au golit mai rapid, reducând capacitatea de extracție. Această situație este una obișnuită pentru luna februarie, în special în iernile geroase, determinând uneori recurgerea la importuri pentru a acoperi cererea sporită.
„Ne-am propus să trecem iarna cu gazul din producția proprie, care înseamnă aproximativ 25 de milioane de metri cubi zilnic, plus extracția din depozite – 19, 20, 20 și ceva de milioane de metri cubi. Există perioade în care se poate apela mai mult la importuri, în funcție de consumul zilnic și de temperaturi. Totuși, vreau să subliniez că niciun român nu va rămâne fără gaz, iar securitatea energetică a țării nu este sub nicio formă pusă în pericol”, a declarat ministrul.
Pentru a se asigura că planurile stabilite la începutul sezonului rece au fost respectate, Burduja a dispus trimiterea Corpului de control la Depogaz. Această verificare vizează respectarea programului de extracție și identificarea eventualelor greșeli.
Burduja a dorit să liniștească populația, asigurând că nu vor exista probleme cu aprovizionarea și că schema de compensare și plafonare a prețurilor va continua să protejeze consumatorii casnici și industriali.
„Românii trebuie să stea liniștiți. Nu rămâne nimeni fără gaz, iar măsurile de sprijin financiar sunt în continuare aplicate pentru a menține stabilitatea prețurilor”, a concluzionat oficialul.
