Schema de plafonare a prețului la energie ar putea fi prelungită până în 2026
Sebastian Burduja a precizat că în orice caz, prețurile nu vor crește la nivelul consumatorului final.
„În trimestrul III al anului trecut, luând în calcul preţurile plafonate, deci cele plătite efectiv de români, România a avut al patrule cel mai ieftin gaz şi a cincea cea mai ieftină energie electrică din Uniunea Europeană. Sunt datele Eurostat pe trimestrul III din 2023. Sunt curios dacă aceste ştiri pozitive vor fi preluate. Avem în acest moment o schemă care funcţionează şi a asigurat o stabilitate pentru clientul final şi asta a fost foarte important. A asigurat şi o predictibilitate pentru restul anului.
E adevărat, am întâmpinat dificultăţi pe partea de compensare a furnizorilor, acolo unde datoriile sunt semnificative la Ministerul Energiei şi cred că vorbim de undeva la 1,5 – 1,6 miliarde lei. În acest context, noi am luat în calcul faptul că preţurile din piaţă au scăzut şi atunci urmărim, împreună cu ANRE, o formulă de ajustare a schemei de compensare – plafonare, care să reflecte aceste preţuri mai mici din piaţă şi care să se simtă şi la nivelul românilor. În niciun, caz preţurile nu vor creşte la consumatorul final”, a anunțat acesta.
Când a fost întrebat dacă schema de compensare – plafonare ar putea fi prelungită și după luna martie a anului viitor, ministrul Energiei nu a exclus această posibilitate.
„E o variantă de prelungire a schemei de plafonare până în 2026, dar nu vreau să mă pronunţ. Un răspuns final sper să îl avem în maxim două săptămâni, Vom purta o corespondenţă cu Comisia Europeană pe tema asta. Comisia ne lasă”, a declarat el.
În prezent, este în vigoare o schemă de plafonare a prețurilor la energie, care este programată să expire la data de 31 martie 2025.
Măsuri pentru scăderea facturilor
Amintim că luna trecută, Sebastian Burduja a declarat că are în plan o serie de măsuri menite să conducă la noi scăderi ale facturilor la gaze și energie.
Ministrul Energiei a spus că, într-un context geopolitic imprevizibil, România trebuie să își protejeze clienții finali.
Burduja a asigurat, totodată, că nu se pune problema scăderii plafoanelor. Chestionat cu privire la măsurile pe care Ministerul Energiei le pregătește în colaborare cu ANRE și Ministerul Finanțelor, oficialul a răspuns:
„Veţi vedea când o să punem în transparenţă actul normativ, după discuţiile cu ANRE, cu ANAF, când ne închidem cu ele. Eu sper astăzi, luni, deci în cel mai scurt timp, veţi vedea forma finală a măsurilor. Nu vreau să anticipez pentru că pot fi speculate”.
„Sunt variante prin care ţintim exact aceste evoluţii în piaţă, preţurile în scădere la energie electrică şi gaze naturale, deşi eu am mai spus şi în trecut şi aşa este: un furnizor nu-şi cumpără energia electrică, gazul natural, toată cantitatea necesară de pe bursă. Sunt contracte care vizează un orizont de timp mai lung şi atunci e normal să nu ne uităm doar la preţul de pe bursă când discutăm de preţul mediu de achiziţie pe care un furnizor îl are când cumpără energia electrică şi gazele naturale”, a adăugat el.
Ministrul Energiei a vorbit și despre posibilitatea unei prelungiri a schemei de compensare-plafonare după luna martie 2025. Acesta a subliniat că se va pregăti pentru perioada post-martie 2025 și că se va continua să se protejeze cetățenii români împotriva creșterilor de prețuri. Sebastian Burduja a menționat că se va acorda o atenție specială celor mai vulnerabili.
Reporterii au întrebat, de asemenea, dacă este posibil ca în viitoarea schemă să primească compensații doar persoanele vulnerabile, așa cum au cerut Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană.
„Vedem din martie 2025, de fapt cu nişte luni de zile înainte, probabil 3 – 6 luni înainte. Vom analiza în ce măsură se pot ajusta aceste scheme, dar să ştiţi şi schema actuală ţine cont de faptul că atunci când ai venituri mai reduse ai un consum mai redus şi ai, de exemplu, la energie electrică 0,68 lei kilowatt-oră, faţă de 1,3 lei kilowatt-oră, cât înseamnă un consum de peste 300 de kilowaţi-oră pe lună. Deci, şi schema actuală ţine cont de profilul economic, socio-economic al fiecărui client în parte”, a răspuns Sebastian Burduja.
Sebastian Burduja a subliniat, de asemenea, că diferența suportată de statul român s-a redus semnificativ față de perioada de vârf a crizei energetice. Având în vedere că prețurile de pe piață au scăzut și furnizorii achiziționează gazul și energia electrică la prețuri mai mici în prezent, acest lucru înseamnă că vor fi decontate sume mult mai mici. Mai multe puteți citi aici.
