Plafonarea prețurilor, impactul real. Marcel Ciolacu rezumă concluziile unui studiu al fundației Friedrich-Ebert-Stiftung România

Premierul Marcel Ciolacu anunță că pentru o familie cu doi copii, prețurile au scăzut cu 11 procente în urma măsurilor de reglementare a prețurilor pentru energie, gaze și alimentele de bază.

„Peste 1.100 de lei în fiecare lună! Atât ar fi plătit în plus milioane de familii dacă nu am fi #plafonat prețurile la energie, gaze și alimentele de bază!

Aceste măsuri esențiale impuse de PSD la guvernare au reprezentat un sprijin vital pentru gospodăriile românilor în ultimii doi ani, aceasta este concluzia unui studiu realizat de fundația Friedrich-Ebert-Stiftung România.

Datele arată că prin plafonarea prețurilor la energie, gaze și alimente, costurile cu bunurile și serviciile necesare unui trai decent, pentru o familie cu doi copii au scăzut cu #11%. Este încă o confirmare clară a faptului că am acționat corect și am apărat nivelul de trai al populației și în special al celor cu venituri reduse.

Știu că marii apărători ai pieței libere vor vărsa din nou lacrimi amare, dar cred cu tărie în continuare că, în perioadele de criză, rolul statului este să intervină în apărarea celor mulți!”, a transmis Marcel Ciolacu, pe Facebook.

Impactul plafonării prețului la energie

Conform informațiilor furnizate de ANRE, factura lunară la gazele naturale pentru un apartament cu trei camere (inclus în coșul de consum) ar fi fost de 2,47 ori mai mare în absența plafonării prețului, în comparație cu situația reală. În cazul electricității, costul lunar ar fi fost de 3,38 ori mai mare în lipsa reglementării prețului.

Impactul asupra bugetului necesar pentru un trai decent în decembrie 2023 ar fi fost notabil, conform datelor prezentate în tabelul 2. Segmentul cheltuielilor cu locuința ar fi înregistrat cea mai mare creștere, cu 963 de lei (+126,2%).

Astfel, în loc de media de 762 de lei lunar, o familie de referință ar fi avut nevoie de 1.726 de lei pentru acoperirea acestor cheltuieli, ceea ce ar fi determinat o creștere a ponderii acestui capitol în coșul de consum, de la 7,5% la 15,4%.

Valoarea totală a coșului ar fi înregistrat o creștere de 10,4%, aceasta fiind influențată de creșterea cheltuielilor cu locuința și de necesitatea de a crește economiile (calculat în funcție de valoarea totală a celorlalte categorii de cheltuieli).

Coșul de consum
Coșul de consum pentru un trai minim decent, 2018-2023 (luna septembrie) și decembrie 2023 (familie de doi adulți și doi copii) / SURSA FOTO: Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung România

Impactul plafonării prețului la alimente

În timp ce energia pare să fie supusă unor reglementări clare, situația devine mult mai complexă atunci când discutăm despre reglementarea prețurilor alimentelor. În contrast cu piața energiei, piața alimentară nu este supravegheată în mod similar, iar lipsa unei instituții echivalente cu ANRE care să ofere date centralizate și oficiale privind reglementarea prețurilor complică analiza.

În plus, diferitele modalități de reglementare a prețurilor (cum ar fi limitarea adaosului comercial pentru procesatori, distribuitori și comercianți în cazul alimentelor, comparativ cu plafonarea efectivă a prețurilor de consum în cazul energiei) fac dificilă orice comparație între prețurile reale și cele potențiale, în absența reglementării.

Tabelul 3
Tabelul 3 / SURSA FOTO: Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung România

Datele din „Tabelul 3” ilustrează schimbările prețurilor medii în marile lanțuri de magazine pentru produsele alimentare reglementate începând cu sfârșitul lui iulie 2023. Se observă o tendință de scădere a prețurilor la aproape toate produsele, cu excepția ardeilor Bianca, castraveților și merelor roșii pentru perioada iunie-decembrie, precum și a ouălor și usturoiului pentru perioada septembrie-decembrie.

Din cauza complexității reglementărilor și a lipsei de date centralizate, este dificil să determinăm în ce măsură plafonările de adaos comercial au influențat aceste tendințe pozitive în ansamblu, în sensul reducerii prețurilor la alimente.

Vă invităm să citiți concluziile acestui studiu recent al fundației Friedrich-Ebert-Stiftung România, CHIAR AICI.

Studiu Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung România