Premierul Marcel Ciolacu propune o schimbare semnificativă în strategia economică a României, renunțând la jalonul 206 din PNRR și la cele 300 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru a sprijini microîntreprinderile românești. Acesta subliniază importanța protejării acestui sector pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a economiei autohtone. În contrast, președintele PSD se opune reducerii pragului fiscal, considerând că aceasta ar putea afecta grav capitalul local.
Premierul Marcel Ciolacu propune renunțarea la jalonul 206 din PNRR și la cele 300 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru a susține microîntreprinderile românești, preferând avantajele economice pe termen mediu și lung. Președintele PSD se opune reducerii pragului fiscal pentru microîntreprinderi, argumentând că sacrificarea firmelor românești ar împiedica dezvoltarea capitalului autohton.
Protejarea microîntreprinderilor susține întreaga economie a României
Premierul Ciolacu respinge diminuarea pragului pentru regimul fiscal aplicat microîntreprinderilor, refuzând să blocheze dezvoltarea economiei românești. Conform PNRR, Guvernul PNL-USR angajase deja România să reducă treptat numărul de microîntreprinderi eligibile pentru impozitul de 1%, cu o tranziție către impozitarea pe profit de 16%.
„Oamenii trebuie să știe: avem de ales între a scădea pragul la microîntreprinderi și a lua în jur de 300 mil. euro sau a renunța la bani și a păstra cuantumul actual de 500 de mii de euro”, declara, la jumătatea lunii octombrie, premierul Marcel Ciolacu.
Social-democrații susțin însă că decizia finală depinde de Coaliția de guvernare.
Protecție pentru peste 100.000 de firme
Dacă pragul fiscal ar fi redus imediat, conform angajamentului din PNRR și a cerințelor Comisiei Europene, aproximativ 114.000 de microîntreprinderi din România ar putea trece la regimul de impozit pe profit. Asta înseamnă că din cele 380.000 de microîntreprinderi existente în România, aproape 30% ar fi afectate de această schimbare, cu impact major asupra posibilităților lor de dezvoltare.
Guvernul Ciolacu a finalizat Planul Fiscal pe 7 ani, care va fi transmis Comisiei Europene și care nu include majorări de taxe sau TVA în 2025, contrar speculațiilor publice. Premierul a subliniat angajamentul pentru stabilitatea fiscală, iar măsurile din plan sunt destinate să sprijine atât populația, cât și mediul de afaceri, urmărind reducerea deficitului bugetar pe termen mediu, fără a afecta economia.
Guvernul Ciolacu a renegociat Jalonul 206 și a obținut o amânare
Negocierile Guvernului Ciolacu cu reprezentanții Comisiei Europene au amânat implementarea acestui jalon până în 2027, oferind României oportunitatea de a decide viitorul microîntreprinderilor după alegerile din decembrie.
În timp ce PNL a susținut restrângerea regimului fiscal în PNRR, PSD sprijină ferm păstrarea acestui avantaj fiscal pentru microîntreprinderi, considerând că renunțarea la fonduri europene va permite României să susțină pe termen lung dezvoltarea capitalului autohton.
Jalonul 206 a fost asumat de fostul guvern PNL-USR, în 2021
În 2021, PNL-USR și Guvernul Câțu propuneau Comisiei Europene ca în 3 ani, doar una din cinci microîntreprinderi să mai poată beneficia de un impozit de 1% din cifra de afaceri, restul urmând să plătească impozit pe profit de 16%.
„…reducerea treptată a beneficiarilor sistemul special de impozitare pentru microîntreprinderi. La acest moment și pe baza datelor existente intern, se estimează o diminuare graduală a numărului de contribuabili care beneficiază de acest gen de regim fiscal, după cum urmează: scăderea de 15% în primul an, scăderea de 33% în anul 2, scăderea cu 33% în anul 3” (PNRR, C8: Reforma fiscală și reforma pensiilor, 17 Asistență tehnică pentru revizuirea cadrului fiscal)”, se arată în Planul despre impozitarea microîntreprinderilor.