Coaliţia de guvernare şi-a prezentat programul în baza căruia va conduce România în perioada 2020-2024, iar una dintre măsurile menţionate în acesta ar putea genera mari controverse.

România s-ar putea transforma într-un adevărat azil al Europei, având în vedere obiectivele trecute în programul de guvernare la capitolul “Dezvoltarea industriei de îngrijire şi sănătate (Care industry)”. Acestea sunt:

  • Atragerea până în 2028 a minim 1 milion străini anual în calitate de clienți ai industriei de îngrijire autohtonă;
  • Asigurarea accesului nediscriminatoriu la îngrijire și sănătate pentru toată populația României;
  • Poziționarea României că lider european în domeniul “digital health and care”.

Guvernul pare a lăsa pe planul doi românii care au nevoie de îngrijire, având intenţia de a atrage cel puţin 1 milion de străini anual pentru a beneficia de industria de îngrijire autohtonă. Având în vedere şi termenul impus, respectiv anul 2028, asta ar însemna cel puţin 8 milioane de străini care ar trebui aduşi în România pentru a fi îngrijiţi în următorii ani.

Cine se va ocupa de bătrânii care vor veni în România să primească îngrijire?

În continuare, programul de guvernare prezintă şi o serie de “Direcţii de acţiune”, printre care se numără şi atragerea personalului calificat pentru îngrijirea străinilor ce vor veni în România. Este vorba despre românii care exercită în prezent această meserie în străinătate: “Reatragerea în țară a personalului calificat în domeniul îngrijirii din Diaspora (peste 250.000 români).”

Celelalte “Direcţii de acţiune” pe care se va merge în această campanie sunt:

  • Folosirea resurselor financiare oferite de UE atât prin fonduri dedicate, cât și prin alte instrumente financiare transdisciplinare (cercetare, piață digitală, fonduri regionale și de coeziune, Emergency Aid Rescue (rescUE), InvestEU Fund etc) pentru investiții în industria de îngrijire;
  • Dezvoltarea sistemului public și privat de asigurări de sănătate și îngrijire pe termen lung;
  • Definirea unor domenii punctuale în care România excelează prin prisma competențelor de care dispune țara noastră pe partea de sănătate și îngrijire pe termen lung (de exemplu, turismul medical punctual și pe termen lung);
  • Încurajarea institutelor de cercetare și a actorilor privați să investească în dezvoltarea de prototipuri inovatoare, disruptive pentru echipamente, materiale, tehnologii asistive, programe informatice în sănătate și îngrijire (inclusiv pe AAL – Active Assisted Living);
  • Dezvoltarea unei rețele naționale de geriatrie care să potențeze cercetarea-inovarea și competențele necesare pentru îngrijirea seniorilor.