Pentru prima dată, temperaturile medii globale au depășit 1,5C (2,7F) peste nivelurile preindustriale între 1850-1900, limita superioară stabilită de Acordul de la Paris.

Acordul a urmărit ca țările să lucreze pentru reducerea emisiilor globale de gaze cu efect de seră, cu scopul de a limita creșterea medie globală a temperaturii la suprafață la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale și de a depune eforturi pentru a o menține cu mult sub 2 °C.

„Acest lucru nu înseamnă că Acordul de la Paris a fost încălcat. Înseamnă că o acțiune ambițioasă în domeniul schimbărilor climatice este mai urgentă ca niciodată”, a declarat Samantha Burgess, director adjunct al C3S.

Creșterea temperaturilor a declanșat evenimente meteorologice extreme pe tot globul

Creșterea temperaturilor a declanșat evenimente meteorologice extreme pe tot globul, în 2024, inclusiv inundații mortale în Nigeria și Europa, incendii devastatoare în America de Sud, valuri de căldură timpurii și uragane catastrofale în Statele Unite, scrie Al Jazeera.

Ianuarie

Anul a avut un început de foc, deoarece lumea a cunoscut cea mai caldă lună ianuarie înregistrată, cu o temperatură medie a aerului la suprafață de 13,14˚C. Acesta este cu 0,12 °C peste recordul anterior de temperatură pentru cea mai caldă lună ianuarie, care a fost stabilit în 2020.

Ianuarie 2024 a marcat a opta lună consecutiv ca cea mai caldă înregistrată pentru luna respectivă a anului – o serie care a început în iunie 2023 și s-a încheiat în iunie 2024.

Februarie

În februarie, emisfera nordică și-a încheiat cea mai caldă iarnă înregistrată, în timp ce temperaturile oceanelor au crescut la niveluri fără precedent. Temperatura medie globală a suprafeței mării a atins 21,09 C (69,8 F), depășind recordul anterior de 20,98 C (69,77 F) stabilit în august 2023.

Deși această creștere este parțial atribuită modelului climatic El Nino, care provoacă ape neobișnuit de calde în Pacificul de Est, raza sa este mai largă.

„Ceea ce este mai surprinzător este faptul că temperaturile de la suprafața mării sunt la niveluri record în regiunile cu El Nino, cum ar fi Atlanticul tropical și Oceanul Indian”, a remarcat Richard Allan, climatolog la Universitatea din Reading, subliniind impactul profund al creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră din cauza încălzirii globale.

Iunie

Pe măsură ce temperatura mării crește, evaporarea se accelerează, transferând mai multă căldură din oceane în aer. Când furtunile se deplasează peste oceane calde, absorb mai mulți vapori de apă și căldură. Acest lucru duce la vânturi mai puternice, precipitații mai abundente și inundații mai mari când furtunile ajung pe uscat. Acest lucru a fost văzut când Atlanticul a intrat în sezonul de uragane, în iunie.

Uraganul Beryl, primul uragan din sezon, a fost cel mai timpuriu de categoria 5 înregistrat în Atlantic, conform Organizației Meteorologice Mondiale a Națiunilor Unite. Uraganele de categoria 5 provoacă daune catastrofale cu vânturi de 157 mph (252 km/h) sau mai mult.

Iulie

Pe 22 iulie 2024, Pământul a cunoscut cea mai caldă zi din istorie, când temperatura medie zilnică a atins un nou maxim, de 17,16 grade Celsius (62,9 grade Fahrenheit), conform datelor Copernicus Climate Change Service (C3S), care au început în 1940.

Acest lucru bate recordul anterior de 17,09 C (62,7 F), stabilit cu doar o zi mai devreme, pe 21 iulie 2024. De asemenea, depășește recordul din 2023 de 17,08 C (62,8 F) și marchează un salt uluitor față de recordul din 2016 de 16,79 C ( 62,2F).

Temperatura medie globală este media din toate regiunile cele mai calde, regiunile cele mai reci și peste tot între ele. Această măsurătoare este un indicator crucial al schimbărilor care au loc în sistemele complexe ale Pământului.

„Este uluitor este cât de mare este diferența dintre temperatura din ultimele 13 luni și recordurile anterioare de temperatură. Acum ne aflăm într-un teritoriu cu adevărat neexplorat și, pe măsură ce clima continuă să se încălzească, suntem obligați să vedem doborârea de noi recorduri în lunile și anii următori”, a declarat directorul pentru monitorizarea climei, Carlo Buontempo.

Orașele din Japonia, Indonezia și China au înregistrat temperaturi record în zilele anterioare recordului. Țările din Golf au experimentat temperaturi care au depășit 60°C (140°F) ținând cont de umiditate, în timp ce unele țări europene au avut temperaturi crescând la 45°C (113F).

August

Luna august a adus cea mai caldă vară de când au început recordurile în emisfera nordică, a declarat serviciul de monitorizare a schimbărilor climatice al Uniunii Europene. „Globul a cunoscut cele mai fierbinți luni iunie și august, cea mai fierbinte zi înregistrată și cea mai fierbinte vară boreală înregistrată”, a declarat directorul adjunct al C3S, Samantha Burgess.

Între timp, în emisfera sudică, Australia a înregistrat cea mai călduroasă zi de iarnă pe 26 august, Yampi Sound, în regiunea Kimberley din Australia de Vest, atingând la 41,6 C, și cea mai caldă zi din august înregistrată.

Temperatura medie pe zonă pentru iarnă a fost cu 1,48 C peste media din 1961 – 1990, făcând-o a doua cea mai caldă iarnă înregistrată. Australia de Vest a avut cea mai caldă iarnă de când înregistrările au început în 1910, în timp ce Australia de Sud, Victoria, New South Wales și Queensland s-au clasat printre cele mai calde 10.

Septembrie

Un sistem de joasă presiune, numit Boris, a adus ploi torențiale în Europa centrală, provocând unele dintre cele mai grave inundații din ultimii 30 de ani. Între 11 și 18 septembrie, zone din Republica Cehă, Austria, Polonia, România și Slovacia au primit în doar cinci zile cantități de apă ca pentru trei luni. Potopul a inundat străzi, a scufundat cartiere întregi și a întrerupt transportul public și electricitatea în mai multe zone.

Pe 18 septembrie, nivelul apei de-a lungul râului Oder, din sud-estul Poloniei, a depășit cea mai înaltă categorie de alertă desemnată de Institutul de Meteorologie al țării.

Africa de Vest s-a confruntat, de asemenea, cu precipitații necruțătoare, Nigeria, Niger, Ciad și Mali confruntându-se cu cele mai grave inundații din ultimele decenii. În Nigeria, inundațiile au afectat 1,3 milioane de oameni din 34 de state și au ucis 320 de oameni. Deși inundațiile nu sunt neobișnuite în nordul Nigeriei, experții raportează că Maiduguri, capitala statului Borno, a cunoscut cea mai gravă inundație din ultimii 30 de ani.

În cealaltă parte a lumii, incendiile din Bolivia au devastat peste 10 milioane de hectare (24,7 milioane de acri) anul acesta, în principal în estul tropical, marcând cel mai rău sezon de incendii din istoria țării. Suprafața arsă este comparabilă ca mărime cu Islanda sau Cuba, potrivit Fundației Tierra. În septembrie, emisiile de carbon provocate de incendii au depășit recordul anterior stabilit în 2010, atingând peste 100 de milioane de tone – de patru ori mai mult decât emisiile de carbon din 2023.

Octombrie

La sfârșitul lunii octombrie, ploile torențiale au provocat inundații grave în Spania, regiunea Valencia fiind cel mai grav afectată. Pe 30 octombrie, o stație meteo din Chiva a înregistrat 49,1 cm (19 inchi) în doar opt ore – echivalentul unui an de precipitații, potrivit AEMET, agenția meteorologică a Spaniei.

Mii de persoane din Valencia au rămas fără electricitate, iar serviciile de transport au fost grav perturbate. Bilanțul inundațiilor a fost de peste 200 de morți.

Noiembrie

Pe măsură ce emisfera nordică a trecut în lunile sale mai reci, Coreea de Sud a experimentat un debut al vremii de iarnă. În ultima săptămână a lunii noiembrie, o furtună a adus ninsori record în Seul, perturbând călătoriile și provocând daune structurale în capitală și zonele învecinate.