O grădină cât mai bogată, cu plante care de care mai frumoase, este tot ce ne putem dori. Dar, adesea, acest tip de plante pot crește suficient de înalte pentru a interfera cu unitățile de aer condiționat de la ferestre, cu jgheaburile și chiar cu liniile electrice. Unele au sisteme radiculare care cresc atât de mult încât ajung în fundații și în conductele de canalizare.
Există și plante se răspândesc pur și simplu atât de repede, încât nu poți ține pasul cu ele, tăindu-le înainte să acopere jumătate din casă și să creeze un teren de reproducere pentru mucegai.
Plantele invazive cresc și se răspândesc rapid și pot provoca daune habitatelor naturale. Au fost introduse de oameni și apoi au ajuns să provoace daune habitatelor naturale. Aceste plante cresc și se răspândesc rapid, sufocând orice în jurul lor, dar au și repercusiuni economice și sociale semnificative asupra sănătăţii umane, pescuitului, agriculturii și producţiei de alimente, potrivit Housedigest.
Răspândirea lor a fost accelerată de intensificarea schimburilor comerciale
Răspândirea plantelor invazive a fost accelerată de intensificarea schimburilor comerciale, a turismului și a transportului transfrontalier de mărfuri. Printre plantele invazive se numără și diferiți arbuști, vița de vie, plantele perene sau plante pe care le-am sădit în curte pentru că le-am considerat utile sau atractive. Cele mai multe specii non-europene au fost introduse intenţionat, inclusiv arborii și culturile care sunt mai rezistente sau care cresc mai repede sau plantele ornamentale de grădină.
De aceea, atunci când vrem să transformăm grădina într-un mic paradis, ar fi bine să ne asigurăm că plantele invazive nu se află pe listă. Iar dacă, din greșeală, ajungem să le plantăm, atunci trebuie să le îndepărtăm imediat.
Iată care sunt cele mai cunoscute plante invazive care nu au ce căuta lângă casă.
Iedera englezească (Hedera helix)
Iedera englezească se adaptează la aproape orice sol bine drenat, inclusiv la solurile sărace în nutrienți. Iedera englezească se află pe lista celor mai invazive plante în mai multe zone și reprezintă o amenințare gravă la adresa mediului și a creșterii naturale a plantelor.
În aceste zone, iedera englezească ar trebui plantată într-un ghiveci și ținută pe o terasă, deoarece ghiveciul ajută la împiedicarea răspândirii.
Rosa multiflora
Dacă vrem trandafiri în curte, acesta este o specie pe care ar trebui să o evităm. Plantată inițial pe medianele autostrăzilor pentru a reduce luminia farurilor, s-a răspândit curând pe marginea drumurilor, pe pășuni și în multe alte locuri deschise. Acest arbust de foioase cu ciorchini de flor albe, urmate de mici fructe roșii, a fost plantat cândva pentru a încuraja fauna sălbatică. Cu toate acestea, desișurile sale spinoase încâlcite sufocă vegetația nativă.
Arbustul de fluture (Buddleja davidii)
Buddleja davidii este cunoscută sub alte nume comune, cum ar fi budelia, budleja, floarea fluturii și lilo de vară. Este utilizată pe scară largă în toate grădinile lumii pentru că este destul de rezistentă. Florile sale formează ciorchini frumoși de culoare lila sau roz și îi sporesc puterea decorativă. Arbustul de fluture sufocă vegetația nativă în locuri însorite și deseori dăunează pereților grădinii prin modul în care prinde rădăcini.
Glicina Wisteria (Wisteria sinensis)
Wisteria sinensis se agață de plante de susținere sau structuri artificiale prin tulpini răsucite. Frunzele sunt strălucitoare, verzi, iar florile sunt albe, violete sau albastre. Fiecare ciorchin se deschide simultan înainte ca frunzele să crească și are un miros caracteristic asemănător strugurilor. Toate părțile plantei conțin glicozide, care sunt toxice. De asemenea, tulpinile sale strânse care se învârtesc pot sufoca ramurile copacilor.
Cogon Grass (Imperata Cylindrica)
Această iarbă perenă târâtoare agresivă este considerată una dintre cele mai rele specii invazive din lume. Rădăcinile sale produc o substanță chimică care împiedică creșterea altor plante, permițându-i să creeze straturi dense care sufocă plantele native.