România are parte de vești bune. Comisia Europeană a acceptat și a introdus un proiect important în „Lista Proiectelor Transfrontaliere de Energie Regenerabilă” (CB RES list). Potențialul energetic al acestuia este masiv.
Comisia Europeană (CE) a acceptat un proiect comun româno-bulgar de construcție a hidrocentralei Turnu Măgurele-Nicopole pe Dunăre. Acesta a fost inițiat în anii ’80, dar apoi a fost abandonat.
Comisia Europeană a inclus proiectul într-o listă importantă
Amintim că România și Bulgaria au inițiat în 2022 planuri pentru a reporni proiectul respectiv. Acesta a fost inclus recent în „Lista Proiectelor Transfrontaliere de Energie Regenerabilă” (CB RES list).
Proiectul are un potențial de 840 de MW. Autoritatea europeană este de părere că hidrocentrala va exploata potențialul energetic al Dunării.
Totodată, ar asigura și sustenabilitatea ecologică, producția de energie regenerabilă și nevoile unor așezări și entități industriale.
Proiectul a fost criticat de mai multe ONG-uri
Totuși, există și mai multe opozanți. De exemplu, proiectul a fost criticat de mai multe ONG-uri. Acestea susțin că hidrocentrala ar periclita satele dispuse de-a lungul Dunării. Ar fi afectate și centralele atomoelectrice de pe malul fluviului.
„Comisia Europeană a adăugat un vechi proiect hidroenergetic al unei hidrocentrale pe Dunăre pe lista ei de investiții prioritare în infrastructură, în ciuda marelui pericol de a le dăuna comunităților, economiilor și ecosistemelor valoroase dispuse de-a lungul fluviului, precum și a faptului că violează directive UE”, susțin ONG-urile.
ONG-urile sunt de părere că implementarea proiectului ar presupune și costuri considerabile. Potrivit acestora, ar fi amenințată și supraviețuirea unor specii supuse unui risc critic de extincție.
Ecologiștii lansează alte critici
Ecologiștii au lansat alte critici și au solicitat autorității europene să elimine proiectul impresionant de pe lista priorităților. Ei susțin că ar pune în pericol suprafețe agricole și sute de sate dispuse de-a lungul unui segment de 280 de kilometri al fluviului.
„E de așteptat ca digul să provoace inundații și deteriorarea calității solului agricol, a locuințelor și a iazurilor cu pești, fapt care va afecta așezările din zonă din ambele țări.
Proiectul va provoca necesitatea strămutării infrastructurii portuare și rezidențiale, va perturba producția agricolă, piscicultura, transportul fluvial și turismul și ar putea genera riscuri suplimentare pentru energia nucleară”, susțin acestea.
Amintim că nucleară bulgară de la Kozlodui și cea românească de la Cernavodă sunt amplasate pe Dunăre. Astfel, acestea folosesc apa fluviului pentru răcire.