Celelalte 13 state mai sărace fiind practic ignorate în planul Juncker, arată un raport al Băncii Europene de Investiţii (BEI), consultat de Reuters.
Prezentat la finele anului 2014, Planul Juncker este destinat relansării creşterii economice şi creării de locuri de muncă în Europa. Planul urma să permită mobilizarea a aproximativ 315 miliarde de euro timp de trei ani via crearea unui fond pentru investiţii strategice, EFSI.
Potrivit raportului BEI, până acum Italia şi Spania, alături de Marea Britanie, care în luna iunie a votat în favoarea ieşirii din UE, au beneficiat cel mai mult de finanţarea oferită de EFSI pentru proiecte în domeniile infrastructură şi inovaţie.
De asemenea, raportul precizează că până la finele lunii iunie, programul a generat investiţii de 104,75 miliarde de euro, o treime din totalul preconizat. "Dacă trendurile din trecut vor continua şi dacă strategia EFSI în termeni de noi produse şi noi forme de cooperare se vor materializa conform planului, ne putem aştepta ca ţinta EFSI privind investiţiile totale să fie atinsă", se arată în raportul BEI, care cofinanţează, alături de statele membre, EFSI.
Cu toate acestea, BEI consideră că este îngrijorător faptul că majoritatea investiţiilor din EFSI au mers spre proiecte din cele mai bogate 15 ţări din UE în loc de cele mai sărace 13 state. "Este îngrijorător că portofoliul agregat al EFSI este puternic concentrat (92%) în UE15 şi sub-deserveşte (8%) UE 13. Aceasta este cu atât mai problematic cu cât cele mai multe din regiunile mai puţin dezvoltate din Europa se găsesc în ţările UE 13 din Europa Centrală şi de Est", se arată în raportul BEI.
În forma sa actuală, Fondul european pentru investiţii strategice (EFSI) este concentrat pe infrastructură şi inovaţie, aceste domenii urmând să beneficieze de cele mai multe fonduri şi ar trebui să genereze investiţii de 240 miliarde de euro dintr-un total de 315 miliarde de euro. Restul de 75 de miliarde de euro ar urma să fie generate prin finanţarea IMM-urilor.
Însă până acum Germania, Franţa şi Italia au primit cea mai mare parte a sprijinului pentru IMM-uri, beneficiind de 54% din finanţarea totală oferită de EFSI pentru acest domeniu. De asemenea, fondurile EFSI au fost folosite până acum pentru a genera investiţii în principal în sectorul energetic din Europa, care a absorbit 46% din finanţarea totală oferită de EFSI pentru portofoliul infrastructură şi inovaţie.
"Sectoarele eligibile ale EFSI ar trebui să fie extinse pentru a putea îmbunătăţi prezenţa BEI în ţările din UE 13", susţine raportul BEI.
La mijlocul lunii trecute, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a propus dublarea duratei şi a capacităţii planului său de investiţii. În forma sa actuală, Fondul european pentru investiţii strategice (EFSI) utilizează garanţii de 21 miliarde de euro pentru a atrage investiţii private de 15 ori mai mari până în 2018. Propunerea lui Juncker mizează pe dublarea investiţiilor generate până la 630 miliarde de euro, dacă guvernele statele europene vor contribui şi ele.
AGERPRES
