Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, liderul PNL, a declarat, luni, înaintea şedinţei coaliţiei de guvernare, că PNL propune ca, pentru o perioadă determinată, consumatorul casnic să plătească un preţ reglementat la energie, iar pentru companiile mici şi mijlocii să fie o variantă de compensare a preţului de la buget.
„PNL va avea două propuneri simple: pentru consumatorul casnic este varianta de a ne întoarce pe o perioadă determinată până în 6 luni de zile, poate mai puţin, la un preţ reglementat, pentru consumatorul companii mici, mijlocii şi restul consumatorilor discutăm de variante de compensare de la buget”, a afirmat Cîţu.
El a explicat că este vorba de un preţ reglementat, aşa cum a fost pe piaţa reglementată.
Sindicatele și patronatele solicită plafonarea prețurilor
Patru confederaţii patronale şi cinci confederaţii sindicale au solicitat, luni, şefului Guvernului să plafoneze preţurile la energie electrică şi la gaze naturale la valoarea acestora din decembrie 2020, pentru o perioadă de cel puţin 1 an de zile, potrivit unui comunicat remis de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, una din organizaţiile patronale semnatare ale apelului.
„Vă solicităm ca în procedură de urgenţă, în conformitate cu prevederile Legii concurenţei (Legea 21/1996, art. 4) să se limiteze preţurile aplicate la energie şi gaz la valoarea celor din decembrie 2020, pentru cel puţin 1 an (legea prevede posibilitatea de prelungire până la 3 ani)”, se menţionează în scrisoarea deschisă remisă către prim-ministru.
AUR, propuneri privind criza energetică
De asemenea, amintim că și Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) propunea recent Guvernului un set de măsuri pentru protejarea economiei şi a populaţiei de efectele crizei energetice precum revenirea „imediată” la preţuri reglementate în energie şi plafonarea preţului final plătit de consumator, până când vor exista condiţii pentru o concurenţă reală.
„ANRE poate impune un preţ reglementat care să acopere costurile de producţie şi o marjă a profitului de o singură cifră, care să depăşească cu 1 sau 2 puncte procentuale rata inflaţiei”, a explicat AUR.
De asemenea, cei din AUR propunea și realizarea de investiţii în noi capacităţi de producţie energetică.
„În loc să utilizeze resursele publice pentru diverse scheme de compensare a facturilor, este de preferat ca statul să facă investiţii în obiectivele energetice noi: reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, finalizarea termocentralei de la Iernut etc”, se arată în comunicatul citat.
Potrivit AUR, ar trebui eliminate schemele de compensare, deoarece „sunt o formă mascată de a menţine profiturile uriaşe ale ‘băieţilor deştepţi’ din energie”.
Deschiderea de discuţii cu UE pentru eliminarea obligativităţii cumpărării de certificate de carbon de către producători, ca măsură tranzitorie pentru depăşirea crizei energetice este o altă propunere a AUR.
