Propunerea Bruxelles-ului de a reduce cofinanțarea de la 15% la 5% pentru România, Grecia, Irlanda, Portugalia, Ungaria și Letonia ar facilita accesul mai rapid al acestor state la fondurile europene.
Planul nu va implica majorarea finanţării care revine UE, ci doar va simplifica reglementările privind cofinanţarea în cazul celor șase state astfel încât acestea să nu mai fie nevoite să vină cu fonduri proprii atât de mari pentru a primi finanţări UE.
„Aceste propuneri constituie un răspuns excepțional la circumstanțe excepționale. Accelerarea acestor fonduri, împreună cu programele de asistență financiară, demonstrează angajamentul Comisiei de a impulsiona prosperitatea și competitivitatea țărilor cel mai grav afectate în urma crizei financiare – contribuind în acest mod la un fel de „Plan Marshall” pentru redresarea economică. Această decizie va injecta fonduri esențiale în economiile naționale, reducând necesitatea de cofinanțare a proiectelor din bugetele naționale. Invit Parlamentul European și Consiliul să aprobe de urgență această decizie, pentru ca fondurile să ajungă pe teren până în cursul primei părți a anului următor”, a declarat președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso.
Măsura nu reprezintă o finanțare nouă sau suplimentară, ci permite plata anticipată a unor fonduri deja alocate în cadrul politicilor UE privind coeziunea, dezvoltarea rurală și pescuitul. Contribuția UE va crește până la o valoare maximă de 95%, dacă acest lucru va fi solicitat de unul dintre statele membre în cauză.
Această măsură ar trebui să fie însoțită de stabilirea unei ordini a priorităților în favoarea proiectelor axate pe creștere și ocuparea forței de muncă, de exemplu privind formarea lucrătorilor, crearea unor clustere de întreprinderi sau investițiile în infrastructura de transport. În acest fel se poate mări nivelul executării și al absorbției fondurilor și se pot injecta bani suplimentari în economie mai rapid.
Comisia va cere Consiliului și Parlamentului European să adopte propunerea, printr-o procedură legislativă accelerată, până la sfârșitul lui 2011, pentru a permite ca proiectele foarte importante să fie transpuse în realitate cât mai curând posibil.
Fiecare stat membru va trebui să facă o cerere pentru a beneficia de noul sistem. Pentru România, impactul financiar maxim preconizat este de  714 milioane de euro.