Planul Național de Redresare și Reziliență – lunile februarie și martie se anunță a fi luni decisive pentru ca Guvernul să poată primi finanțare din fondurile europene pentru proiectele avansate.
Comisarul european pentru Economie a arătat că Executivul european va analiza planurile de redresare naționale în această perioadă, înainte de a ieși pe piețele financiare internaționale pentru a face rost de bani.
Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie evaluat de Comisia Europeană
Comisia Europeană ar putea să acceseze pieţele financiare pentru aproape 100 de miliarde de euro „la finele primăverii”, în ideea de a finanţa plăţile anticipate pentru cele 27 de planuri naţionale de revenire din pandemie, a declarat joi comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, transmite Reuters.
Potrivit lui Gentiloni, lunile februarie şi martie vor fi cruciale pentru evaluările Comisiei cu privire la modul în care fiecare dintre cele 27 de state membre intenţionează să cheltuie banii care îi vor reveni din fondul UE de relansare, în valoare de 750 miliarde de euro, planuri care ulterior trebuie validate şi de miniştrii europeni de Finanţe.
O primă tranșă de 13% din valoarea totală
„La finalul acestui proces, ţara primeşte 13% din valoarea totală a planului care este prezentat”, a spus joi Gentiloni într-un interviu pentru jurnaliştii de la BreakingViews.
„Asta înseamnă că la finele primăverii, Comisia va intra pe pieţele financiare pentru a strânge aceşti bani…cu obiectivul de a plăti anticipat cei 13% pentru fiecare ţară cu un plan aprobat”, a adăugat comisarul european.
Plăţile vor continua, posibil de două ori pe an, pe măsură ce proiectele prevăzute în planurile naţionale ajung la ţintele şi reperele convenite, o condiţie care va fi evaluată de Comisie înainte de a efectua orice nou transfer.
Pentru a le fi aprobate planurile de cheltuieli, guvernele trebuie să fie sigure că banii merg spre a face economiile lor mai ecologice şi mai digitalizate, pentru reducerea blocajelor administrative şi pentru soluţionarea problemelor specifice fiecărei ţări pe care Comisia le-a evidenţiat în recomandările de ţară.
Doar 17 state membre UE au trimis o variantă preliminară
Până acum, doar 17 state membre UE au trimis Comisiei Europene o variantă preliminară a planurilor lor de cheltuieli, pentru discuţii cu privire la cât de bine se potrivesc cu criteriile stabilite de Comisie, înainte de a fi trimise în mod oficial la finele lunii februarie sau în luna martie.
Gentiloni a spus că în rândul guvernelor statelor membre există o „conştientizare” a faptului că planurile naţionale trebuie elaborate în conformitate cu criteriile UE, dar a adăugat: „avem în continuare foarte multe de făcut pentru a traduce asta în obiective, ţinte, repere şi angajamente”.
Italia este cel mai mare beneficiar al fondului UE de relansare, cu sume totale în valoare de 209 de miliarde de euro, însă tensiunile în rândul coaliţiei guvernamentale de la Roma au ridicat semne de întrebare cu privire la capacitatea ţării de a pune la punct un plan naţional care să fie aprobat de UE.
Propunerea Italiei trebuie îmbunătățită
„Autorităţile italiene sunt conştiente că trebuie să îmbunătăţească propunerea care a fost prezentată”, a spus Gentiloni atunci când a fost întrebat dacă planul Italiei îndeplineşte cerinţele Comisiei.
„Avem nevoie în special de două lucruri: primul un mesaj clar cu privire la reformele menţionate de Comisie în recomandările de ţară emise în 2019 şi, al doilea este să vedem detalii cu privire la calendarul proiectelor”, a spus Gentiloni.
Instrumentul de redresare NextGenerationEU al UE, în valoare de 750 de miliarde euro, include granturi şi împrumuturi.
Guvernele celor 27 de state membre UE au căzut de acord să se împrumute, să cheltuie şi să ramburseze în comun 750 miliarde de euro pentru a ajuta economiile lor să îşi revină din recesiunea provocată de izolare şi acum se concentrează asupra celor mai bune moduri pentru a cheltui aceşti bani.