Aprobarea Master Planului General de Transport poate fi considerat evenimentul anului 2016, în contextul în care fondurile destinate dezvoltării infrastructurii sunt insuficiente. Cu 8 miliarde de euro împrumutaţi, ceea ce înseamnă un deficit anual de 0,5% din PIB, oficialii de la Transporturi au planificat construcţia a încă 535 de kilometri de autostradă. În caz contrar abia vom reuşi să atingem pragul de 1.000 de kilometri.
În ultimii trei ani, fiecare politician care a ocupat fotoliul de ministru al Transporturilor a făcut până în prezent doar hărți și schițe. Autostrăzile și drumurile expres erau gândite în funcție de nevoile și traseele folosite de politicienii aflați la putere. Mai exact, în 2014, autostrada lui Dragnea, Bucureşti -Alexandria, era cap de afiș în Master Planul General de Transport, fiind considerat cel mai rentabil proiect pentru următorii ani. În 2013-2014, UDMR cerea ca autostrada Târgu Mureș-Iași-Ungheni să devină prioritate în Master Plan, iar focșăneanul Iulian Ghiocel Matache, fost ministru al transporturilor promova autostradă/drum expres spre Moldova. Mai mult, Comisia Europeană arăta, zilele trecute, că România are una dintre cele mai slabe infrastructuri de trasport din Europa, din cauza influenței politice în stabilirea priorităților proiectelor finanțate cu bani de la buget sau din fonduri europene.
Revista Capital vă prezintă forma actualizată a Master Planului General de Transport, document pregătit în cursul anilor 2013-2014-2015, înainte de a fi trimis Parlamentului spre aprobare. Soarta Master Planului se va decide în această lună, ministrul Transporturilor, Dan Costescu, anunțând că documentul este transpus într-un proiect de lege, care va fi transmis de la Guvern către Parlament pentru dezbatere şi aprobare. „Biblia transporturilor“ pentru următorii 15 ani este împărțită în două „testamente“, unul optimist, în care până în 2020 România s-ar umple de autostrăzi/drumuri expres, și altul pesimist, care, din cauza intereselor politicienilor trecuți prin curtea Transporturilor în ultimii trei ani, înseamnă doar finalizarea proiectelor începute, autostrada Sibiu-Pitești și un drum expres care leagă Ploieștiul de Bacău.
Ministerul Transporturilor și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România ne-au pus la dispoziție ambele variante de implementare a proiectelor incluse în Master Planul General de Transport. Soarta implementării variantei optimiste, care înseamnă încă 6 autostrăzi și dezvoltarea proiectelor de infrastructură, depinde de activarea clauzei de reformă structurală în transporturi.
Derogare de deficit de 0,5% din PIBîn fiecare an până în 2020
În prezent, conducerea MT negociază cu oficialii europeni posibilitatea aprobării acestei clauze- elementul principal pentru deviere de la ținta de deficit bugetar de 0,5% din PIB. „Suntem în discuții cu Ministerul Finanțelor, oficiali guvernamentali și experţi ai Comisiei Europene să fie admisă clauza de reformă structurală. Derogarea de deficit este aplicată din 2017 până în 2020. În cazul în care Comisia Europeană și Ministerul Finanțelor stabilesc activarea clauzei de reformă structurală, de anul viitor, noi putem avea acces la împrumuturi externe de aproximativ 8,3 miliarde de euro. Acești bani se adaugă fondurilor europene și bugetare din visteria Ministerului Transporturilor pentru autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale construite în următorii ani“, ne-au explicat oficiali din Ministerul Transporturilor.Conform Comisiei Europene, pentru a se putea aplica clauza de reformă structurală de anul viitor, cum a cerut Ministerul Transporturilor, se au în vedere diverse modificări în sistemul bugetar pe termen mediu şi lung.
Împrumuturi externe pentru autostrăzi care taie munții
Dacă Ministerul Transporturilor primește aprobare pentru accesarea împrumuturilor în valoare totală de peste 8 miliarde de euro, pe lângă autostrada Sibiu-Pitești și celelalte proiecte începute, România va avea încă 535 km de autostradă.
Mai exact, aprobarea clauzei de reformă structurală, respectiv derogarea de 0,5% din PIB deficit anual 2015-2020 înseamnă implementarea următoarelor proiecte:
Autostrăzi: Târgu Neamț- Iasi-Ungheni, Comarnic – Brașov, Sibiu – Brașov, Suplacu de Barcău-Borș, Nădășel – Suplacu de Barcău și Pitești-Craiova.
Drumuri Expres: Ploiești-Buzău, Bacău-Pașcani, Focșani-Bacău, Buzău-Focșani, Constanța-Tulcea-Brăila (plus podul peste Dunăre) și Legătura A3-Aeroport Henri Coandă
Cinci drumuri Eurotrans/TransRegio: Timișoara-Moravița, Câmpina-Săcele, A1-Titu-Bâldana-Târgoviște, Pitești-Râmnicu Vâlcea-Racoviță și București-Giurgiu și câteva variante ocolitoare.
Scenariul „de coşmar“ pentru CNADNR
În cazul în care Comisia Europeană nu acceptă propunerea Ministerului Transporturilor, România va avea mai puține autostrăzi și proiecte de infrastructură, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale având la dispoziție doar fondurile nerambursabile aferente perioadei 2014-2020 și banii de la buget. Singurele proiecte de autostradă implementate vor fi cele începute, respectiv loturile Lugoj-Deva, Sebeș-Turda, Câmpia Turzii și mult așteptata autostrada Pitești-Sibiu.
Varianta pesimistă înseamnă implementarea următoarelor proiecte:
Autostrăzi: Lugoj-Deva (loturile 2,3 și 4), Sebeș-Turda, Câmpia Turzii-Târgu Mureș și Sibiu Pitești
Drum expres: Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău, Legătura A3-Aeroport Henri Coandă
Variante ocolitoare: Satu Mare, Beiuș Ștei, Aleșd, Suceava, Bacău, Târgu Mureș, Brașov, Caracal, Săcuieni, Carei, Tecuci, Târgu Jiu, Mihăilești
Drumuri Naționale: Centura Capitalei (A1-DN7, A2-DN2), Cenura de Sud a Capitalei 4 benzi, Alexandria-Craiova, București-Adunații Copăceni, Craiova-Calafat, Rovinari-Petroșani, Pitești-Brașov, Deva Oradea
Trans-Regio: Câmpina-Săcele, A1-Titu-Bâldana-Târgoviște-Pitești-Râmnicu Vâlcea-Racovița.
Adoptarea Master Planului General de Transport sub formă de lege
va fi momentul zero al dezvoltării infrastructurii românești. Această lege a Master Planului, indiferent de guvernările care vor veni, va funcționa,
va conferi stabilitate și va asigura dezvoltarea proiectelor de infrastructură.
Dan Costescu, ministrul Transporturilor
Centura Bucureștiului rămâne un vis frumos
Cu fiecare lună ce trece, aşteptările bucureştenilor de a avea o centură a Capitalei la nivel de autostradă se năruiesc. În urmă cu un an, autostrada de centură a Capitalei figura în documentele prezentate Comisiei Europene. Din vara anului trecut, proiectul a fost modificat și s-a propus construcția inelului cu o singură bandă pe sens. Din ultimele date prezentate de Ministerul Transporturilor, construcția centurii Bucureștiului la nivel de autostradă nu mai este prevăzută în forma finală a Master Planului. Singura menţiune constă în lărgirea centurii actuale la 4 benzi în zona de sud a Capitalei şi finalizarea lucrărilor de modernizare în zona de nord. Un alt proiect prevăzut iniţial ca autostradă a fost transformat în ultimele luni la nivel de drum expres. Este vorba de Bacău-Paşcani.
8 miliarde de euro este suma necesară pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere în următorii patru ani pentru a definitiva planurile variantei optimiste a MPGT