Problema Peninsulei Crimeea nu este una doar între Ucraina şi Rusia, ci priveşte întreaga regiune a Mării Negre, inclusiv România!

Ideea aparţine mai multor experţi şi oficiali din Ucraina, care vorbesc despre riscurile la adresa securităţii şi libertăţii de navigare, dar şi despre consecinţe economice şi ecologice.

Petro Beşta, şeful Direcţiei Politice din cadrul Ministerului de Externe al Ucrainei: “Crimeea nu este doar problema Ucrainei. Este problema întregii regiuni a Mării Negre în privinţa securităţii, libertăţii de navigare şi a consecinţelor economice şi ecologice. România este partenerul nostru în a aborda ameninţările de securitate determinate de militarizarea Crimeii (de către Rusia – n.red.)

Vrem să ne dezvoltăm parteneriatul cu România. Iar contracararea diferitelor forme ale agresiunii ruse, inclusiv în ceea ce priveşte Crimeea, este scopul nostru comun de politică externă.”

“Înţelegem că problema ocupării Crimeii nu poate fi rezolvată de ucraineni”

Pe data de 23 august, în capitala Ucrainei, Kiev, va avea loc summit-ul Platformei Crimeea. Este vorba despre un mecanism internaţional de consultare şi comunicare iniţiat de Kiev, al cărui scop pe termen lung este obţinerea eliberării peninsulei de sub ocupaţia Rusiei şi revenirea sa la Ucraina, transmite Agerpres.

“Contextul internaţional devine tot mai turbulent în fiecare an. Toată lumea observă asta. Există o mulţime de probleme globale şi regionale, de la pandemie, recesiunea economică şi schimbările climatice, la problemele de securitate regionale. Asta înseamnă că resursele, timpul şi atenţia pe care comunitatea internaţională le poate aloca pentru problema Crimeii sunt în scădere.

Înţelegem că problema ocupării Crimeii nu poate fi rezolvată de ucraineni. Nu este o chestiune ce ţine de dialogul dintre Ucraina şi Rusia. De aceea am decis să creăm o largă coaliţie internaţională de state care să lucreze împreună, care să fie unite în spatele (viziunii) pe care am oferit-o în strategia privind dezocuparea Crimeii. Această strategie, adoptată la începutul anului de Consiliul de Securitate al Ucrainei, este un document care acoperă politica internă şi politica externă.

Sectorul de politică externă include o serie de priorităţi. În primul rând, este politica de nerecunoaştere (…) Trebuie ca niciun actor statal şi nicio organizaţie internaţională din lume să nu recunoască în vreun fel anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia. Este una dintre priorităţile Platformei Crimeea şi ale coaliţiei pe care am creat-o”, a mai declarat Petro Beşta.

Ucraina doreşte să colaboreze cu România în cadrul mai multor platforme regionale, dar şi sub umbrela NATO

Fiecare parte din Marea Neagră este acum folosită de Rusia pentru a-şi proiecta puterea asupra întregii regiuni, iar această chestiune nu vizează doar Ucraina, ci oricare altă ţară de la Marea Neagră, inclusiv România, consideră Evgheniei Gaber, expertă în securitate şi consilieră de politică externă a premierului Ucrainei, Denis Șmihal.

“Noile idei apărute mai mult sau mai puţin recent în Ucraina sunt că trebuie să ne dezvoltăm relaţiile cu partenerii regionali, cu ţările vecine, cu ţările din regiune, în special cu cele de la Marea Neagră”, spune Evghenia Gaber.

Ucraina îşi doreşte să lucreze cu România în cadrul platformelor regionale, de exemplu „Bucureşti 9” şi „Iniţiativa celor Trei Mări”, precum şi să dezvolte cooperarea bilaterală sub umbrela mai largă a NATO, a mai spus Evghenia Gaber, precizând că vorbeşte în calitate de specialistă, nu de consilieră a prim-ministrului.

De ce are nevoie Rusia atât de mult de Crimeea?

“Securitatea a fost unul dintre motivele-cheie pentru care Rusia a ocupat Crimeea, deoarece are o bază militară în Sevastopol şi într-un număr de alte puncte din Crimeea şi a vrut să le păstreze cu orice preţ. Rusia are nevoie de aceste baze militare, pe care le dezvoltă în fiecare an.

Rusia are nevoie de Crimeea în primul rând pentru a pune o presiune în privinţa securităţii asupra Europei de Est, pentru a domina Marea Neagră şi pentru a-şi proiecta puterea dincolo de Marea Neagră, în Marea Mediterană, şi pentru a-şi întări prezenţa şi capabilităţile militare în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. În acest scop, ei au nevoie să controleze Crimeea, care se transformă într-o uriaşă bază militară, inclusiv cu posibilitatea desfăşurării de arme nucleare”, a mai spus Petro Beşta.

Oficialul din MAE ucrainean susţine că prezenţa militară rusă din Crimeea a crescut de peste două ori faţă de perioada de dinainte de anul 2014, ajungând acum la aproape 40.000 de soldaţi.