Derogările aduse Planului Urbanistic General (PUG), în număr de circa 1.500 în ultimii ani, şi confuzia legislativă au dus la dezvoltarea haotică a Capitalei. Soluţiile înseamnă ori modificarea legii urbanismului, ori refacerea PUG.
Vechi de opt ani şi victimă a numeroase abuzuri, PUG-ul Capitalei a devenit o sursă continuă de conflicte între societatea civilă şi autorităţi. Numeroasele derogări efectuate prin intermediul Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ), circa 300 pe an, în ultimii patru-cinci ani, tind să transforme PUG-ul într-un act desuet, ale cărui recomandări sunt doar de faţadă. „Nu suntem de acord cu modificările PUG-ului în favoarea PUZ-ului. Aceste derogări sunt prea numeroase şi toţi primarii una spun la început de mandat şi alta fac pe parcurs“, afirmă Mariana Duma, coiniţiator şi purtător de cuvånt al Grupului Civic Bucureşti. Cu toate acestea, investitorii imobiliari ţin rar cont de prevederile PUG. De exemplu, în zona de nord a Bucureştiului, cea mai căutată din Capitală, pånă în 2003 nu se puteau construi imobile mai înalte de trei etaje. Numai că, în acel an, s-a aprobat construcţia de clădiri cu cinci etaje şi de aici a pornit avalanşa, pentru că regula „mai multe etaje, mai mult profit“ nu era una nouă pentru dezvoltatori şi, ca atare, au cerut din ce în ce mai des derogări de la PUG prin PUZ-uri.
Competenţe amestecate la nivel de administraţie locală
Poate şi din cauza protestelor ONG-urilor, anul trecut, numărul de modificări aduse PUG a fost de circa 120, ceva mai puţine ca în trecut. „Ministrul Borbély a cerut un audit de la ministerul similar din Franţa, iar răspunsul celor de acolo a confirmat problema deja identificată. Şi anume, derogarea prin PUZ“, explică Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul. Francezii au spus că investitorii privaţi nu trebuie să aibă dreptul să iniţieze PUZ-uri, acestea fiind de competenţa autorităţilor locale. „E anormal din două perspective. Întåi, că dacă ai un teren de 500 mp şi iniţiezi PUZ-ul, nu te poţi încadra în zonă şi apoi, nu poţi face un PUZ pentru că nu se poate ca cineva să reglementeze ce pot construi cei din jurul său“, continuă Nicuşor Dan.
Confuzia în domeniu nu se opreşte aici. Prerogativele Primăriei Generale sunt limitate în materie de urbanism şi construcţii. Aceasta nu deţine drepturi exclusive asupra avizării planurilor urbanistice, dar nici asupra autorizării construcţiilor, parte din aceste responsabilităţi revenind primăriilor de sector. La sectoare se pot aviza Planuri Urbanistice de Detaliu (PUD) şi se pot autoriza construcţii în afara monumentelor istorice, inclusiv în zonele protejate. Astfel, apare un alt „agresor“ al PUG-ului, şi anume PUD-ul, care permite acordarea de „sporuri“ de înălţime şi de coeficient de utilizare a terenului (CUT).
Problema vine şi din reglementări
Potrivit Organizaţiei Arhitecţilor din Romånia (OAR), filiala Bucureşti, modificarea PUG prin PUZ este permisă de articolul 32 al Legii nr. 350/2001 privind urbanismul şi amenajarea teritoriului, care nu prevede nici o restricţie pentru utilizarea acestei proceduri; mai mult, articolul 50 al legii acordă şi particularilor dreptul de a iniţia PUZ-uri derogatorii.
Reprezentanţii OAR Bucureşti consideră că, din cauza acestui sistem aberant, a apărut o adevărată industrie a PUZ-urilor derogatorii, care încurajează construcţia speculativă, inclusiv prin distrugerea clădirilor din zonele protejate, şi compromit dezvoltarea echilibrată a Bucureştiului.
O soluţie se prefigurează prin modificarea Legii nr. 350 din 2001, privind urbanismul şi amenajarea teritoriului. Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, László Borbély, a semnat, săptămåna trecută, ordonanţa care va schimba cåteva articole din această lege. „Vom încerca să frånăm derogările prea numeroase ale PUG-ului Capitalei, modificånd această lege. Ba mai mult, vom umbla şi la CUT, pe care îl vom redimensiona, în vederea echilibrării situaţiei urbanistice din Bucureşti“, spune pentru Capital, ministrul Borbély. Însă reprezentanţii societăţii civile sunt sceptici. „Cred că PUG-ul actual e depăşit de evenimente. Cred că ar trebui realizat unul nou, iar PUZ-urile ar trebui iniţiate de echipe complexe, care să ia în calcul toate elementele; trafic, spaţii verzi ş.a.m.d.“, crede Nicuşor Dan. Între timp, însă, Capitala îşi continuă dezvoltarea, una care, indiferent de cåte plusuri ar putea avea dacă schimbăm perspectiva şi privim partea plină a paharului, tot haotică rămåne.
«Vom încerca să frånăm derogările prea numeroase ale PUG-ului. Vom redimensiona şi CUT în vederea echilibrării situaţiei urbanistice din Bucureşti.»
László Borbély, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor
300 este numărul anual estimat al derogărilor aduse la PUG în ultimii trei-patru ani, conform Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul
Aventuri legislative
PREVEDERI PUG-ul aflat în vigoare permite construcţia a circa 100 de imobile foarte înalte în Capitală. Multe dintre clădirile construite sunt autorizate pe baza unor derogări.
MODIFICARI Propunerea ministrului Borbély are în vedere limitarea urbanismului derogatoriu, prin consolidarea PUG şi încadrarea strictă a PUZ şi PUD.
AVIZE Un PUZ va fi elaborat numai după emiterea unui aviz de oportunitate şi va putea modifica părţi ale PUG în limita unui coeficient de utilizare a terenului (CUT) de maximum 20% faţă de cel aprobat iniţial.
ULTIMII Potrivit normelor UE, fiecare locuitor trebuie să beneficieze de 26 mp de spaţiu verde. În Bucureşti, sunt disponibili, în medie, doar şapte metri pătraţi de persoană, Sectorul 2 fiind cel mai „dotat“, cu 10,51 mp de persoană.
