Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a declarat luni că vrea să introducă la ANAF un sistem asemănător cutiei negre din aviație, pentru a putea învăța din greșeli și a preveni viitoarele erori de management. Mai exact, este vorba despre un sistem securizat de comunicare pentru angajații ANAF și ai Ministerului de Finanțe.
Oamenilor le e frică atunci când se greşeşte şi încearcă să acopere greşeala, fără a încerca să vină cu soluţii, iar pe acest considerent vreau să fac un mod securizat de a vorbi cu angajaţii Ministerului Finanţelor şi ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care să comunice soluţii, a declarat, luni seara, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, la Digi 24.
Frica de soluții
„Este un lucru pe care l-am văzut şi este folosit în industria aviatică, dar a fost folosit şi în multe instituţii din SUA, e adevărat, private. Există această frică de a comunica soluţii pentru problemele din Ministerul Finanţelor, din ANAF şi din alte ministere. Oamenilor le e frică atunci când se greşeşte şi încearcă să acopere greşeala şi nu încercăm să venim cu soluţii.
La sistemele din aviaţie există acea black box, cutia neagră. În cutia neagră ai toate informaţiile şi de acolo poţi să înveţi motorul – ca să nu mai ai o situaţie de prăbuşire în viitor, deci să nu mai ai aceeaşi problemă. De acolo înveţi şi mergi mai departe. În spitalele din SUA, la fel, s-a făcut un mod securizat ca angajaţii să poată prezenta managementului în situaţii de malpraxis ce a fost greşit, ce s-a întâmplat, ca să poţi să corectezi.
Flux de informații simplificat
Asta vreau să fac şi în Ministerul Finanţelor: un mod securizat de a comunica cu angajaţii MFP şi ai ANAF, care să comunice soluţii. Ştim că sunt probleme şi problemele le vedem şi le ştim, dar nimeni nu are curajul să-şi asume că a existat o problemă în primul rând şi, după ce şi-o asumă, să-mi spună cum s-a greşit, ca să găsim soluţii.
Eu vreau ca oamenii, acolo unde sunt identificate probleme, să spună; interlocutorul trebuie să fie anonim, nu trebuie să vorbim faţă în faţă, dar să-mi spună ce s-a întâmplat, ca apoi să găsim soluţii.
Eu vorbesc mai mult de modul de organizare, de modul cum funcţionează structura, circuitul informaţiei în interior, fluxul de informaţii. Este un mod de a simplifica totuşi, şi cel mai bine ştiu oamenii de acolo, dar de foarte multe ori nu au curajul să vină în faţă să spună”, a explicat Cîţu, potrivit Agerpres.
Informatizarea
Pe de altă parte, acesta a reiterat că informatizarea este singura soluţie pentru creşterea gradului de colectare a veniturilor.
„Veniturile în România, şi aceasta este o problemă pe care încercăm să o rezolvăm, dar vă spun că în 2020 spaţiul pe care îl avem pentru a rezolva aceste probleme nu este foarte mare. Dar am observat, am făcut o analiză în ultimii ani, m-am uitat la ce se întâmplă cu veniturile bugetare atunci când cresc taxele, atunci când scad taxele, când complici Codul fiscal, când îl simplifici.
Se pare că există o rigiditate acolo şi ne păstrăm cam în jur de 26-27% din PIB venituri din economie. Şi, uitându-mă la ţările din jur, la ce soluţie au găsit, soluţia care este cea mai la îndemână şi cea care va duce la cele mai bune rezultate pe termen scurt cu cei mai puţini bani cheltuiţi este informatizarea. Nu este ceva nou. În România se vorbeşte de 30 de ani de informatizare.
Miniştrii Finanţelor, unul după altul, au tot vorbit de informatizare, preşedinţii ANAF la fel. Nu a făcut-o nimeni. Trebuie să o facem acum. Dacă nu o facem acum, rămânem cu totul în urmă. Sectorul privat s-a informatizat, tot sectorul privat lucrează la un alt nivel, la o altă viteză. A rămas sectorul public”, a afirmat acesta.
Analize de risc
El a adăugat că aproape 60% din venituri vin din zona Bucureşti-Ilfov, de la marii contribuabili, iar restul din teritoriu.
Florin Cîţu a dat asigurări că procesul de informatizare nu va necesita sume mari de bani, însă va aduce venituri mari la buget.
„Eu vreau să fac – nu ştiu dacă voi reuşi să fac tot ceea ce-mi propun – dar un pas important dacă fac în această direcţie următorul ministru va începe de la alt nivel. De acolo vor veni sursele de venit în viitor, de la informatizare, şi acolo, veţi vedea, vom cheltui nu foarte mulţi bani de la buget, dar veniturile pe care le vom aduce, randamentul va fi foarte mare. Alte soluţii miraculoase nu există. Te poţi juca cu Codul fiscal – şi acolo nu poţi să mai aduci venituri la buget pe termen lung”, a susţinut şeful de la Finanţe.
În acest context, Cîţu a reluat ideea organizării unui departament specializat pe analize de risc unde vor fi identificate zonele de evaziune, către care vor fi îndreptate controalele. În plus, astfel va fi eliminat factorul uman din procesul de control şi posibilitatea folosirii ANAF ca instrument politic.
Creșterea gradului de colectare
„Informatizarea este singura soluţie pe care o văd acum de a creşte (…) gradul de colectare. Este mult mai uşor să ai rezultatele acestea când ai factorul uman, subiectivism şi aşa mai departe. Şi controalele, ştiţi foarte bine. Am anunţat că în ANAF va exista de acum încolo, după reorganizare, un departament specializat pe analize de risc, aşa cum este şi în SUA, aşa cum este şi în alte ţări, care doar asta va face.
Nu va fi făcută, ca până acum, o analiză în fiecare departament unde, bineînţeles, ţintele erau alese de foarte multe ori pe criterii politice. Nu. Aici vom analiza zonele de evaziune fiscală din economie şi, apoi, controalele ANAF, pentru a elimina zona de evaziune, vor fi targetate în funcţie de analizele acestea de risc. ANAF nu va mai fi folosit ca instrument politic. Acel sistem de analiză de risc va fi independent, va fi separat, va fi un departament separat de partea cu Inspecţia Fiscală.
Trebuie să eliminăm factorul politic şi factorul uman. Zona de evaziune va fi analizată de un model econometric, statistic şi apoi în acea zonă bineînţeles poţi să identifici şi factorii de risc”, a arătat ministrul.
El a mai spus că ţinta sa pe termen mediu este ca gradul de colectare să ajungă la 32% din PIB.