Vrei să-ţi înmulţeşti banii fără a decide fiecare plasament în parte? Un cont discreţionar sau un fond de investiţii sunt variantele ideale. Alegerea depinde de cât de mare e suma şi de cât eşti dispus să rişti. Sunt destul de mulţi cei cărora li s-a întâmplat să aibă, pentru o perioadă, o sumă de bani liberă, pe care să o poată investi pe piaţa de capital. Iar în lipsa unor cunoştinţe bursiere temeinice, variantele care pot fi luate în calcul sunt fonduril
Vrei să-ţi înmulţeşti banii fără a decide fiecare plasament în parte? Un cont discreţionar sau un fond de investiţii sunt variantele ideale. Alegerea depinde de cât de mare e suma şi de cât eşti dispus să rişti.
Sunt destul de mulţi cei cărora li s-a întâmplat să aibă, pentru o perioadă, o sumă de bani liberă, pe care să o poată investi pe piaţa de capital. Iar în lipsa unor cunoştinţe bursiere temeinice, variantele care pot fi luate în calcul sunt fondurile de investiţii sau conturile discreţionare. Cea mai mare asemănare între cele două tipuri de plasamente este dată de faptul că, în ambele cazuri, investitorul mandatează unul sau mai mulţi specialişti pentru administrarea banilor. Diferenţele, în schimb, sunt mai multe şi sunt destul de mari.
Este vorba, în primul rând, de sumele cu care se poate intra într-un fond de investiţii, respectiv se poate deschide un cont discreţionar. „Pentru a deschide un cont discreţionar este necesar ca suma investită să fie una mai mare decât la un cont simplu de investiţii. Acest lucru este necesar pentru a avea uneltele şi libertatea de a putea acţiona în cel mai bun interes al clientului“, spune Gabriel Necula, director adjunct de operaţiuni la Prime Transaction. Suma minimă diferă în funcţie de societatea de brokeraj cu care se lucrează, mergând de la câteva mii de euro la câteva zeci de mii. În cazul fondurilor de investiţii, suma minimă este egală, în cele mai multe cazuri, cu valoarea unei unităţi de fond, care poate varia de la câţiva lei până la câteva sute de lei.
Profituri mai mari la conturile discreţionare
Totuşi, banii mai mulţi necesari pentru deschiderea unui astfel de cont se justifică, dacă ne gândim că în general randamentele portofoliilor sunt mai mari decât cele obţinute de fondurile de investiţii.
„Până acum, randamentele au fost mai mult decât satisfăcătoare pentru clienţii noştri, depăşind adesea 100% pe parcursul ultimului an. Randamentele sunt mai ridicate decât indicii bursieri sau randamentele fondurilor de investiţii, dar, atenţie, şi riscurile sunt semnificativ mai mari“, spune Silviu Enache, general manager al KD Capital Management, o companie de brokeraj orientată preponderent către astfel de servicii. De ce randamente atât de mari? „Fondurile, conform legii, au anumite limite de plasamente, restriciţii pe care conturile discreţionare nu le au. Adeseori avem un număr doar de şase-şapte titluri în portofolii, acţiuni pe care le considerăm cele mai bune în momentul respectiv, în timp ce fondurile, care au active mult mai mari, deţin adesea un număr de 30-40 de titluri“, explică Silviu Enache „secretul succesului“.
Câştigul mai mare presupune însă şi costuri pe măsură, majoritatea brokerilor percepând şi comisioane de performanţă, ca procent din profitul realizat.
„În cazul în care clientul realizează efectiv profituri se percepe un comision de succes care poate varia între 10% şi 20% din profitul marcat. Costurile normale legate de tranzacţionare sunt reduse spre minim, deoarece interesul ambelor părţi implicate este obţinerea unui profit cât mai mare“, spune Gabriel Necula. La KD Capital Management, comisionul de succes este în medie de 25% din profitul obţinut, şi, din experienţa de până acum a companiei, el reprezintă circa 85 – 95% din totalul comisioanelor plătite de client.
La Estinvest, în schimb, comisionul de succes este înlocuit de comisioane mai mari de tranzacţionare. „Există o taxă de deschidere de cont şi lunar un abonament de administrare. Nivelul acestor cheltuieli este comparabil cu cel al unui cont asistat“, spune Emanuela Bodaş, director comercial la Estinvest. „Deşi brokerul este cel care decide operaţiunile efectuate pe contul clientului, riscul este în totalitate al clientului, aşadar el este singurul căruia i se cuvine profitul, brokerul neputând reţine o parte din acesta. Nivelul comisioanelor de tranzacţionare este în general puţin mai ridicat decât în cazul celorlalte tipuri de conturi“, explică ea.
«Randamentele conturilor discreţionare sunt mai ridicate şi riscurile mai mari.»
Silviu Enache, general manager KD Capital Management
Conturi discretionare
AVANTAJE Profiturile obţinute sunt, de regulă, mai mari decât cele de la fondurile de investiţii. Motivul este lipsa limitărilor investiţionale impuse de lege şi de CNVM şi rapiditatea mai mare cu care se poate mişca un broker, faţă de un fond care administrează milioane de euro. De asemenea, titularii unui astfel de cont sunt şi acţionari ai companiilor în care investesc, beneficiind şi de pe urma acestei funcţii.
DEZAVANTAJE Suma necesară pentru a deschide un cont discreţionar este mai mare decât în cazul unui cont obişnuit, şi mult mai mare decât în cazul cumpărării unităţilor de fond, ceea ce face din acest tip de conturi unul accesibil unui număr mic de investitori. Riscurile sunt şi ele mai mari, fiind date în bună măsură tocmai de expunerea foarte mare, uneori 100%, pe acţiuni cotate la bursă. În perioade de scădere bursieră, conturile discreţionare au de obicei mai mult de suferit decât fondurile de investiţii.
Fonduri mutuale
AVANTAJE Sunt cele mai accesibile dintre toate instrumentele de economisire sau investire, suma minimă necesară pentru a deveni investitor într-un fond mutual fiind în cele mai multe cazuri egală cu valoarea unei singure unităţi de fond, care poate să ajungă şi la doar câţiva lei. Datorită supravegherii foarte stricte din ultimii ani din partea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), fondurile de investiţii au ajuns să fie şi printre cele mai sigure instrumente de investire, aceasta în condiţiile unor rentabilităţi foarte bune.
DEZAVANTAJE Generează, de obicei, profituri mai mici decât conturile discreţionare, din cauza limitărilor investiţionale şi a dimensiunilor mai mari. De asemenea, multe dintre fondurile de investiţii percep comisioane de răscumpărare a unităţilor, uneori destul de mari, mai ales dacă acest pas este făcut după o perioadă scurtă de la investire. Nu există, astfel, posibilitatea de a face bani mulţi în timp foarte scurt, oricât de inspirat ai fi.