Prabusirea FNI a demonstrat inca o data, daca mai era nevoie, lipsa de maturitate a pietei de capital, dar si faptul ca nivelul de informare al investitorilor in fonduri deschise este extrem de scazut. Orientandu-se in primul rand dupa castig si apoi dupa siguranta investitiei, putini dintre cei care au ales FNI au constientizat riscul pe care si l-au asumat mizand pe aceasta carte. Sigur, vina nu le apartine in primul rand acestora, ci celor care le-au administrat banii, mintindu-i ani de zile cu privire la performante care nu existau. Vina apartine in aceeasi masura organismului pus sa vegheze la respectarea legii si sa protejeze interesele investitorilor, respectiv CNVM. Dar o parte din vina au insisi investitorii atunci cand, confundand acest statut cu cel de depunator la o banca oarecare, au pus un semn de egalitate in ce priveste siguranta oferita de cele doua tipuri de plasamente.
Cu sau fara FNI, industria fondurilor mutuale merge insa mai departe. Ce fac, practic, administratorii cu banii investitorilor in fonduri deschise si cat de riscanta este investitia in titlurile de participare? Conform scalei de apreciere a riscului plasamentelor elaborata de CNVM (Regulamentul nr. 9/1996), cele mai putin riscante plasamente sunt cele in titluri de stat (obligatiuni si bonuri de tezaur) alaturi de disponibilitatile in conturi curente si numerarul propriu-zis.
Explicatia e simpla. Bonurile de tezaur sunt garantate de statul roman, in timp ce banii din conturile curente (cu dobanda la vedere) pot fi disponibilizati, practic, oricand. Din acest motiv, un fond poate fi considerat cu atat mai sigur (si mai lichid) cu cat ponderea acestor plasamente in activ este mai mare. Cu o singura conditie: bancile in care fondurile au conturi curente sa fie sigure.
Depozitele la termen au risc scazut
Pe de alta parte insa, cerintele de rentabilitate a investitiei si normele de prudentialitate impun diversificarea portofoliului, astfel ca o alta investitie curenta pentru fondurile deschise sunt depozitele si certificatele de depozit bancare. Conform aceleiasi scale a CNVM, depozitele bancare sunt considerate investitii cu grad de risc scazut. Pe o piata normala, aceasta clasificare este indreptatita. Cum bancile romanesti devin din ce in ce mai putine, aprecierea este cel putin riscanta. „Din toamna, cand Banca Nationala va face publica solvabilitatea fiecarei banci, vom incerca sa facem o clasificare a riscului, depozitelor in functie de aceasta”, declara Dragos Simion, noul presedinte al UNOPC.
Considerate plasamente cu grad mediu de risc, actiunile tranzactionate pe o piata organizata (Bursa sau Rasdaq) constituie o alta oportunitate investitionala pentru fondurile deschise. Investitia in astfel de instrumente se regaseste doar in portofoliul fondurilor clasice, nu insa si in al celor monetare. In prospectele de emisiune, fondurile monetare au prevederi prin care se exclud astfel de investitii, motivul fiind, in principal, lichiditatea scazuta a actiunilor. Bine plasati si pastrand limitele prudentiale, banii investiti in actiuni pot aduce fondurilor profituri frumoase intr-un timp scurt.
Cele mai riscante plasamente sunt cele in actiuni necotate. Motivele nu sunt greu de ghicit. Pretul acestora nu este o rezultanta a cererii si ofertei pe o piata organizata, ci se formeaza prin negocierea directa intre parti. Neexistand o piata, gasirea unui client pentru vanzarea unei societati necotate necesita un timp mai indelungat, diminuand astfel capacitatea de disponibilizare rapida a sumelor investite de fond (lichiditatea acestuia). Din acest motiv, Ordonanta nr. 20 prevede o limita maxima de 10% in ce priveste detinerile de necotate de catre un fond deschis de investitii. FNI a avut in permanenta peste 40%. „Problema nu este faptul ca legislatia referitoare la fondurile mutuale este proasta, ci aceea ca ea nu a fost respectata”, opineaza Gratiela Iordache, director marketing Certinvest, administratorul Capital Plus si Tezaur.
Scala de risc pentru diferite tipuri de plasamente
factor de risc zero – numerar, disponibil in cont, titluri de stat (obligatiuni si bonuri de tezaur garantate de Guvernul Romaniei)factor de risc scazut – depozite bancare, certificate de depozit (cu conditia diversificarii prudente) si obligatiuni municipale
factor de risc intermediar – obligatiuni ale unor societati comerciale deschise garantate cu garantii specifice
factor de risc mediu – valori mobiliare tranzactionate pe piete supravegheate
factor de risc ridicat – valori mobiliare emise de societatile deschise, netranzactionate inca pe o piata supravegheata
factor de risc foarte ridicat – actiuni si obligatiuni ale societatilor inchise si alte active calificate de CNVM ca instrumente de investitii (pentru fondurile care au la aceasta data investitii in asemenea active)
Categorii de risc : · risc scazut -intre 0 si 2
· risc mediu – intre 2 si 3
· risc ridicat – intre 4 si 5
· risc foarte ridicat -5
