Plasma romaneasca are, de cativa ani incoace, o soarta mai vitrega decat ar merita. Anul trecut, din sangele recoltat in perioada 1996-1998, se separasera peste 5 tone de plasma, astfel incat Ministerul Sanatatii trebuia sa decida ce va face cu aceasta cantitate. S-a hotarat, pana la urma, sa se organizeze o licitatie internationala in urma careia castigatorul sa preia plasma, sa o prelucreze (fractioneze) si sa obtina din ea compusi derivati, extrem de utili spitalelor romanesti. Zis si facut. In luna noiembrie a anului 1998, la sediul Institutului National de Hematologie Transfuzionala (INHT), Ministerul Sanatatii a organizat si coordonat o licitatie, la care au participat firmele Med Comp (reprezentand firma germana Centeon) si Dahche (reprezentand firma italiana ISI).
Presedintele comisiei de licitatie, Sebastian Nicolau (director la Ministerul Sanatatii) ne-a declarat ca a fost numit in aceasta calitate impotriva vointei sale (!). Motivul opozitiei sale il constituia teama de a nu intra in vartejul suspiciunilor ce inconjoara, traditional, asemenea proceduri.
Vrand-nevrand, domnul Nicolau a prezidat aceasta licitatie, dar nu ne-a putut spune mai nimic, nici despre desfasurarea propriu-zisa, nici despre cursul ulterior al evenimentelor, trimitandu-ne la detinatorul plasmei, INHT. La randul sau, INHT ne-a retrimis la Ministerul Sanatatii, inchizand cercul vicios al lipsei de transparenta privind modul in care sunt vehiculati banii publici.
Revenind la licitatie, caietul de sarcini prevedea, printre altele, cantitatea de 5216 litri de plasma ce urma sa fie fractionata, precum si produsii ce trebuia returnati: albumina, gamaglobulina si Factor VIII.
In urma licitatiei, castigatoare a fost desemnata firma Med Comp, care a oferit un pret cu aproximativ 40% mai mic decat contracandidata sa (proportional insa cu un numar inferior de produse ce urma a fi returnate).
Un contract cu intarziere slab motivata
Contractul dintre INHT si Med Comp a fost semnat pe 9 decembrie 1998 si avea drept obiect fractionarea cantitatii de plasma la pretul total (platit din bugetul Ministerului Sanatatii) de 3.129.600.000 de lei.
Aici incep controversele. In primul rand, din caietul de sarcini rezulta ca „intregul proces de preluare, prelucrare a plasmei si de returnare a hemoderivatelor nu va depasi o perioada de 90 de zile”. Doamna Florentina Vladareanu, director la INHT, sustine ca, prin contract, preluarea ar fi trebuit sa se faca in 45 de zile, iar prelucrarea si returnarea, in alte 60 de zile. In total, 105 zile. Cu 15 mai mult decat in caietul de sarcini. Implicit, doamna Vladareanu recunoaste o prima incalcare a documentelor licitatiei.
Totusi, din informatii neoficiale, am aflat ca termenul impus firmei Centeon ar fi fost de 7+30 de zile. Unde sa fie adevarul? Greu de spus, deoarece accesul nostru la documente a fost interzis.
Oricum, ambele termene au fost depasite, plasma ramanand in instalatiile frigorifice pana la data de 8 iulie. Asadar, perioada de 90 de zile impusa pentru aducerea produselor s-a dublat, ba chiar se va tripla, deoarece plasma abia a plecat spre Germania. Probabil a fost doar o coincidenta, dar nu putem trece cu vederea faptul ca, vreme de sapte luni, plasma nu s-a deplasat nici un milimetru, forfota crescand subit din momentul sesizarii interesului presei pentru acest subiect.
Managerul firmei Med Comp, Davy Merger, recunoaste culpa firmei sale, dar aduce motivatii care se doresc a fi solide.
Se pare ca, in noiembrie-decembrie (perioada tinerii licitatiei), in Germania a aparut o lege a medicamentelor, care interzicea accesul produselor est-europene pe piata germana, daca acestea nu aveau un certificat de calitate autentificat de o institutie recunoscuta in Uniunea Europeana. Dl Merger a prezentat chiar doua certificate, emise de Uniunea Europeana in 1996 si 1998, printr-o anume doamna Sondag Thull, numai ca aceste certificate nu au nici o semnatura, nici o stampila si nici macar sigla institutiei care a facut controalele. Se pare ca Ministerul Sanatatii a acceptat aceste controale fara sa indeplineasca un minim de formalitati. In consecinta, dl Merger nu a avut ce face cu aceste pseudo-documente.
Pe data de 14.04.1999 (deci dupa ce expirasera toate termenele contractului, iar acesta nu fusese inca modificat), Ministerul Sanatatii din Bonn a trimis Ministerului Sanatatii din Bucuresti o adresa prin care solicita acordul pentru o inspectie germana asupra celor 44 de centre de transfuzie din Romania.
Desi plasma zacea in frigidere, in pericol de a expira, subordonatii domnului ministru Hajdu Gabor au raspuns pozitiv abia dupa doua luni de birocratie tipic romaneasca (pe 28 iunie). Asadar, nu mai ramanea decat sosirea delegatiei germane in Romania.
Totusi, firma Med Comp a primit, in iulie, acordul ministerului german de a introduce plasma in Germania, chiar si fara demararea controlului anuntat. Dupa sapte luni de vehiculare de hartii ministeriale, plasma a parasit Romania, prin clementa subita a autoritatilor germane.
Preturi fara concurenta sau servicii subpretuite?
Un alt aspect bizar este cel al platii. La vremea licitatiei (deci, in noiembrie), firma Med Comp se obligase sa incaseze banii (3.129.600.000 de lei) fara actualizarea dupa cursul valutar! Sa nu stie, oare, partea germana ce fluctuatii bantuiau pe piata valutara romaneasca in acea perioada? Mai mult, de atunci, leul s-a injumatatit fata de dolar, iar devalorizarea inca nu s-a incheiat. Altruismul firmei-mama Centeon nu se opreste aici. Dl Merger spune ca vor exista doua audituri ale centrelor de transfuzie romanesti, unul din SUA, altul din Germania, ambele finantate integral de firma germana. Iar de aceste audituri vor beneficia toate firmele vestice care vor initia afaceri in Romania. Sa-l credem pe cuvant pana la proba contrarie. In orice caz, daca toate aceste gesturi se vor confirma, iar legalitatea lor nu va putea fi pusa la indoiala, Guvernul Romaniei ar trebui musai sa-i decerneze premiul „Caritas” pentru inalte si generoase servicii aduse sanatatii romanesti.
O parte a plasmei
a expirat deja
Supusa suspiciunii este inclusiv plasma aflata in discutie. Potrivit caietului de sarcini, din cei 5216 litri recoltati pana in 1998, 1023 aveau o „varsta” de sub un an, 2566 aveau intre unu-doi ani, iar 1626 aveau peste doi ani. Doamna Vladareanu sustine ca, din cauza intarzierii firmei germane, plasma cea mai proaspata (1023 litri) a fost consumata in spitalele romanesti. Astfel, contractul a fost modificat printr-un act aditional, la 27 aprilie 1999 (deci dupa expirarea clauzelor contractuale), prin care cantitatea de fractionat se diminua pana la aproximativ 4.150 litri de plasma mai veche de un an. Din aceasta plasma nu mai poate fi separat Factorul
VIII, care, stiintific vorbind, poate fi obtinut doar din plasma sub un an. Deci conditiile licitatiei initiale s-au schimbat radical.
Acum, Romania va fi nevoita sa cumpere acest Factor VIII pe bani grei, pretul de piata fiind de trei-patru ori mai mare decat cel rezultat prin fractionare. Din ce sursa?, ne intrebam retoric.
In plus, dintr-o cantitate mai mica, Med Comp va fi obligata sa returneze acelasi numar de flacoane. Cel putin asa spune doamna Vladareanu. Med Comp va mai suporta, stoic, o cheltuiala in plus. In acest fel, s-a mai modificat unul dintre termenii licitatiei: randamentul de fractionare sau, mai pe inteles, numarul de flacoane obtinute la litrul de plasma.
In fine, din declaratiile oficialitatilor romane, pretul pe litrul de plasma nu s-a schimbat, pretul total devenind aproximativ 2.300.000.000 de lei.
Ce inseamna asta? Conditiile initiale in care s-a tinut licitatia s-au modificat radical. Se pune intrebarea: daca documentele licitatiei ar fi prevazut de la inceput toate aceste conditii, ar mai fi castigat Med Comp ?
„Nu ne-am priceput!”
Refuzul „politicos” al Ministerului Sanatatii si al INHT de a prezenta documente nu il putem interpreta decat ca pe un refuz de a dovedi ca banii publici au fost gestionati legal si avantajos pentru statul roman. r
Din surse neoficiale, exista semnale conform carora aceasta plasma ar urma sa fie folosita in cu totul alte scopuri. Probabil Curtea de conturi ar limpezi mai bine decat noi acest caz. S-o intelegem totusi pe dna Mintoiu, director financiar la INHT: „Nu ne-am priceput s-o facem mai bine. Daca in viitor cineva se ofera sa ne invete… „.tr
r
Plasma extrasa din sangele uman se poate separa (fractiona) in urmatorii compusi principalir
r
1. Albumina – folosita in tratamentul cirozei, arsurilor, traumatismelorr
2. Gamaglobulina – folosita in caz de infectii, cum ar fi septicemia sau hepatitar
3. Factor 8 – indispensabil pentru hemofilir
r
Irinel Tibirna