Numerarul rămâne principalul mijloc de plată în România
Numerarul continuă să domine economia României ca principal mijloc de plată, însă se observă o creștere a utilizării plăților electronice, potrivit lui Bogdan Pătru, Government Engagement Director la Mastercard România & Croația.
În cadrul unei conferințe organizate de CES Bucharest, Pătru a declarat că 41% dintre firme își plătesc angajații în numerar.
„Se vede în continuare o scădere a numerarului. Este în continuare principalul mijloc de plată în România și motorul economiei, dar este în scădere.
Se vede o creștere a numărului de plăți electronice, a valorii acestora și a numărului de POS-uri. Totuși, este loc de îmbunătățire: doi din cinci români sunt complet nebancarizați”, a precizat Pătru, citând un studiu recent al Asociației Române a Băncilor.
Incluziunea financiară, o provocare majoră
Nivelul de incluziune financiară din România este de aproximativ 70%, ceea ce înseamnă că 30% din populația activă este complet exclusă financiar.
Bogdan Pătru a subliniat că, deși numerarul rămâne principalul mijloc de plată și un motor al economiei românești, utilizarea sa este în scădere. Totodată, el a remarcat o creștere constantă a numărului și valorii plăților electronice, precum și a numărului de terminale POS, deși consideră că există încă un potențial semnificativ de îmbunătățire.
Conform estimărilor, plățile electronice reprezintă acum aproximativ 35-36% din totalul tranzacțiilor, dar aproape 40% din populația țării este în continuare complet nebancarizată.
Pătru a amintit declarațiile din 2023 ale lui Lucian Heiuș, care menționa că 20% dintre firme își achită taxele și impozitele în numerar și că există aproximativ 300.000 de companii fără conturi curente pentru plăți. Acestea își plăteau obligațiile fiscale mergând direct la trezorerie, uneori cu sume mari de bani transportate în genți sau sacoșe.
El a subliniat că această situație arată clar necesitatea unor îmbunătățiri, dar a evidențiat faptul că trendul ascendent al plăților electronice și al reducerii utilizării numerarului este unul pozitiv și continuu.
“Că este în continuare foarte mult loc de îmbunătăţit, cu siguranţă. Adică, acum se estimează că plăţile electronice au ajuns undeva la un 35 -36 % ca pondere, dar în continuare doi din cinci români sunt complet nebancarizaţi.
Îmi aduc aminte nişte declaraţii ale domnului Heiuş, dacă nu mă înşel, din 2023, care spunea că undeva la 20% din firme îşi plătesc toate taxele şi impozitele cash şi undeva la aproape, cred, 300.000 de firme care nu aveau cont curent pentru efectuare de plăţi.
Asta înseamnă că se duceau la trezorerie când trebuiau să-şi plătească taxele cu geanta, sacoşa, punga, fiecare după cât avea de plătit. E o zonă unde este loc de creştere şi este loc de mai bine, dar în continuare se menţine acest trend pozitiv ascendent”, a afirmat Pătru, la o conferinţă.
Decalaje importante între urban și rural
Bogdan Pătru a atras atenția asupra diferențelor dintre mediul urban și rural în ceea ce privește accesibilitatea la soluțiile moderne de plată.
„În orașe suntem peste media UE la accesibilitatea la tehnologie și soluții de plată. În mediul rural, însă, e o bătălie dificilă.
Asta nu înseamnă că nu putem promova educația financiară și incluziunea financiară. Rolul nostru este să punem la dispoziție toate mijloacele necesare”, a afirmat reprezentantul Mastercard.
Impactul Legii 406/2023 asupra plăților în numerar
Legea 406/2023, care a intrat în vigoare din iunie 2024, prevede primirea salariile într-un doar cont bancar, dar parlamentarii au făcut o modificare pentru a se putea primi în continuare salariile și în numerar.
Conferința „Planul de business al României în 2025. Strategii de recuperare a decalajelor. Priorități imediate de creștere”, organizată miercuri de CES Bucharest, a reunit experți și reprezentanți din mediul de afaceri pentru a discuta direcțiile strategice ale economiei românești.
