Plata la un an a facturilor, boala grea a industriei farma autohtone

Într-una din țările cu cea mai lungă perioadă de colectare a creanțelor în industria farmaceutică, impasul unui singur actor din mecanismul care asigură accesul la medicamente al românilor poate declanșa un efect de domino

De la an la an, pe geamurile tot mai multor farmacii apare fie anunțul că nu se mai eliberează rețete compensate, fie acela de închiriere a spațiului în care odinioară funcționa o farmacie. Aceste situaţii s-au acutizat şi au devenit cronice în ultimii ani pentru piața farmaceutică autohtonă: epuizarea plafonului de la CNAS pentru compensare pune mii de pacienți pe drumuri, iar insolvența lovește anual circa 200 de farmacii, potrivit Colegiului Farmaciștilor din România (CFR).
Acestea lasă „în aer“ datorii de milioane de euro către distribui­torii şi producătorii de medicamente, ultimii care își primesc banii pe medicamentele compensate de la CNAS. Cum circa 75% dintre medicamentele care se vând în farmacii sunt compensate sau gratuite, imposibilitatea de plată devine o certitudine, mai ales pentru farmaciile independente, care nu au legături strânse cu vreun distribuitor de medicamente cu care să lucreze în condiții mai avantajoase. „S-au înregistrat întârzieri de 330 de zile la plata acestor datorii care ajunseseră, în martie 2011, la un miliard de lei. Casele judeţene au mai plătit din ele, însă nu este de ajuns“, spune Clara Popescu, preşedinta CFR.

Victime sigure
Primele care intră în colaps sunt farmaciile mici: „legea insolvenţei prevede drept condiţie pentru deschiderea procedurii existenţa unei creanţe de 45.000 lei,  extrem de uşor de atins în cazul distribuţiei de medicamente, şi o întârziere de plată a sumei de 90 de zile“, spune Roxana Tănase, senior partner SCA Olteanu şi Asociaţii. Pentru unele farmacii mici, intrarea în insolvenţă ar fi doar o strategie de a scăpa de datoriile către distribuitori, potrivit lui Sorin Mirică, business unit director al Mediplus, cel mai mare distribuitor de medicamente din România, potrivit rezultatelor financiare pe 2011. Cauza principală este întârzierea cu care CNAS plăteşte farmaciilor banii, iar până ce nu se va remedia această problemă, există riscul unui blocaj general: „numărul farmaciilor care vor intra în insolvenţă va creşte foarte mult, iar tot mai multe medicamente ar putea deveni de negăsit“, spune Viorel Vasile, preşedintele  Asociaţiei Distribuitorilor de Medicamente din România. Marii distribuitori au apelat la exportul paralel de medicamente, pentru a evita să ajungă în situaţia distribuitorilor Montero şi Relad Internaţional, a căror insolvenţă a cauzat furnizorilor pierderi de sute de milioane de euro.
Epidemia restanţelor afectează şi producătorii: „Există probleme serioase de cashflow determinate de lipsa corelării dintre termenele de plată pentru taxa clawback și termenul de încasare a sumelor decontate de CNAS. Sperăm că nu va fi nevoie să apelăm în continuare la înţelegerea şi sprijinul Grupului pentru a depăşi aceste probleme“, spune Alina Culcea, director general adjunct Actavis. Între timp, farmaciile au găsit o soluţie pentru a rezista pe piaţă: circa 30% şi-au cesionat creanţele către  distribuitori, demers care a mai atenuat puţin criza. „Există şi aici un impediment major, pentru că mai sunt  şi creanţele farmaciilor către bugetul de stat, care, în conformitate cu legislaţia fiscală, trebuie achitate cu prioritate“, spune Ruxandra Tănase.
Care ar fi atunci o soluţie viabilă? „Planificarea reducerii treptate a termenelor de plată, astfel încât să nu se mai permită plata datoriilor la mai mult de 60 de zile“, crede Sorin Popescu, reprezentant comunicare pentru Asociaţia Română a Producătorilor  Internaţionali de Medicamente. Cum CNAS nu a dat încă semne într-o asemenea direcţie şi nici nu este pasibilă de sancţiuni pentru întârzierile de plată, boala restanţelor se va întinde în continuare în sistem, pe care l-ar putea bloca complet, la fel ca în 2009, când farmaciile nu au mai eliberat reţete compensate timp de aproape o lună.