Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat o serie de măsuri menite să răspundă provocărilor economice actuale, printre care un sprijin financiar unic pentru pensionarii cu venituri mici și o reevaluare a dimensiunii aparatului bugetar.
El a explicat constrângerile bugetare ale României și a prezentat soluții pentru o gestionare mai eficientă a cheltuielilor publice.
Kelemen Hunor, despre sprijinul financiar pentru pensionari
Pensionarii cu venituri mici, cei cu pensii cuprinse între 1.300 și 3.000 de lei, vor primi o plată unică în toamna anului 2025, ca măsură de sprijin în contextul economic actual. Kelemen Hunor a explicat că decizia vine din dorința de a ajuta categoriile vulnerabile, în ciuda limitărilor financiare ale bugetului.
„Ne permite bugetul și acest lucru îl dorim cu toții, să avem o plată one-off pentru pensii mici, 1.300 – 3.000, undeva în septembrie-octombrie, fiindcă trebuie să-i ajutăm pe oamenii care au pensiile mici”, a declarat liderul UDMR.
Deși există o dorință largă pentru majorarea pensiilor, Kelemen a subliniat că resursele actuale nu permit astfel de creșteri semnificative. El a atras atenția asupra situației dificile moștenite din 2024.
„Toată lumea dorește indexare, toată lumea dorește o creștere a pensiilor, dar trebuie să spunem astăzi, sincer, uitându-ne în ochii oamenilor, nu avem capacitatea financiară bugetară. Bugetul, anul trecut, a fost făcut varză”, a declarat Kelemen Hunor.
Dimensiunea aparatului bugetar și necesitatea restructurării
Un alt punct important abordat de liderul UDMR a fost necesitatea de a reduce dimensiunea aparatului bugetar, considerat supradimensionat. În prezent, România are aproximativ 1,3 milioane de funcționari publici, cifră pe care Kelemen Hunor o consideră nesustenabilă pe termen lung.
„Aparatul bugetar este supradimensionat. Așa ceva nu se poate menține pe termen lung. Trebuie să vedem dacă cifra de 1,3 milioane este ok sau nu. Din punctul meu de vedere, nu este ok”, a explicat liderul UDMR.
El a propus ca fiecare ordonator de credite să efectueze o evaluare a resurselor umane, subliniind că restructurările nu vor afecta sectoare esențiale precum sănătatea, educația, apărarea și ordinea publică. În schimb, alte domenii vor necesita o analiză detaliată pentru a identifica posibile optimizări.
Trebuie evitată creșterea taxelor
În ceea ce privește politica fiscală, Kelemen Hunor a afirmat că România nu are nevoie de creșteri ale taxelor, argumentând că nivelul actual este deja ridicat.
„Nu trebuie să creștem taxele, fiindcă oricum în România sunt taxe foarte mari,” a declarat politicianul.
În schimb, el a sugerat alte măsuri pentru echilibrarea bugetului, precum ajustarea vârstei de pensionare pentru anumite categorii socio-profesionale și redistribuirea mai eficientă a cheltuielilor publice.
Povara datoriei publice și necesitatea unui buget echilibrat
Kelemen Hunor a atras atenția asupra sumei uriașe pe care România o alocă pentru plata dobânzilor, subliniind importanța gestionării responsabile a finanțelor publice. În 2025, România va plăti 51 de miliarde de lei doar pentru dobânzi, o sumă care va crește la 60 de miliarde de lei în 2026.
„În fiecare săptămână, România plătește un miliard de lei doar pe dobânzi, iar în 2026 vom plăti 60 de miliarde de lei doar pentru dobânzi. Sunt sume uriașe. Nu ne permitem să nu fim sinceri, nu ne permitem să ne jucăm cu cifrele și cu cheltuielile,” a precizat Kelemen Hunor.
El a exprimat încrederea că ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, va reuși să construiască un buget echilibrat, bazat pe venituri estimate corect și cheltuieli atent planificate.
